BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Pus doar pe distrus, că altceva n-a făcut la viața lui! Un ales din sudul județului nostru, dintr-o urbe mine­reas­că, obișnuit să pozeze într-un boem, s-a gân­dit că s-ar putea face remarcat dacă îi irită pe băștinași. Spun câr­co­tașii că „vinitura” s-a gân­dit că Muskă de peste Ocean este un model de urmat și ar trebui să se renunțe la chel­tuirea banului pu­blic dacă nu se face și profit. Așa că a zis că este musai să se des­fiin­țeze un simbol al urbei. Bârfitorii spun că, după logica individului aterizat în regiunea cu lămpașe tocmai din sudul țării, săracii, bol­navii, bătrânii și alte categorii asistate, cum nu aduc profit, ar trebui tot așa mazilite, nu?

L-a snopit de i-a su­nat apa-n cap, la pro­priu! Bârfitorii din re­gi­u­nea cu lămpașe spun că un scelerat cu pa­ta­lama la mână, cum că nu-i în toate mințile, s-a gândit să-și provoace niște rivali. Bârfitorii spun că nu el s-a gândit, că nu-l duce capul, dar sunt alții care-l ma­ne­vrează. Așa că băieții cu epoleți l-au pregătit, instruit și trimis exact în bătaia puștii, iar el, săracul, a executat. A fost luat la pumni de o cucoană și ținut așa cât e drumul de lung din cartier, de nici să miște nu mai putea după ce a scăpat. Acum, dacă ne luăm după cârcotași, săracul mănâncă doar cu paiul, dar e fericit că a fost o momeală bună și băieții care l-au mon­tat și-au atins scopul.