Categories: ActualitateFlash

Arheologii, recoltă bogată de pe autostradă

Carmen Cosman

Peste 1.000 de complexe arheologice au fost scoase la lumină de echipele de arheologi care au lucrat pe şantierul de la Şoimuş, acolo pe unde va trece viitoarea autostradă. Acest sit este considerat cel mai important de pe autostradă, prin prisma descoperirilor făcute aici.
O şansă extraordinară
Munca echipelor de arheologi care au lucrat în situl de la Şoimuş aproape s-a încheiat, însă, descoperirile sunt de excepţie. În numai şase luni, s-a reuşit ce nu s-a făcut în ani de zile, pe fondul lipsei fondurilor pentru finanţarea cercetărilor sistematice. „Aici s-a încercat şi s-a reuşit, practic, imposibilul. Am demarat această cercetare în aprilie, cu diagnostic şi delimitarea siturilor arheologice şi apoi, cercetarea arheologică preventivă. În şase luni, s-a reuşit aproape totul. A fost o şansă extraordinară, ca de altfel, tot acest mare program naţional de lucrări de infrastructură, care oferă şansa de a face o radiografie a istoriei românilor. De foarte puţine ori în viaţă, arheologul are norocul şi oportunitatea de a pune o virgulă în istorie. Toate cercetările au venit cu noutăţi importante despre istoria şi civilizaţia daco-geţilor, istoria şi civilizaţia neolitică din România”, a explicat Mihaela Simion, arheolog coordonator la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
Vestigii importante scoase la lumină
Cele şase luni au fost extrem de fructuoase din punct de vedere al descoperirilor arheologice. „Situl de la Şoimuş este poate cel mai important sit cercetat pe autostradă şi de o complexitate deosebită. Avem vestigii din cele mai vechi timpuri, din perioada neolitică, de acum 6 – 7.000 de ani şi până în perioada medievală. Avem peste 1.000 de complexe arheologice cercetate pe un kilometru, deci o densitate extraordinar de mare. Dacă nu se construia această autostradă, noi nu puteam cerceta, din punct de vedere arheologic, aşa o suprafaţă mare”, a precizat şi Cristian Schuster, directorul Centrului de Tracologie Bucureşti. Dacă vorbim despre complexele arheologice, ne referim la gropi menajere, gropi rituale, cuptoare, locuinţe şi chiar o micuţă construcţie romană. Au fost găsite şi morminte comune, dar munca specialiştilor nu s-a încheiat odată cu aducerea lor la lumină, ci va continua în laborator. Practic, din bucăţi mici, se reconstruieşte întregul, care va trebui să ofere informaţii despre oamenii acelor vremuri, iar cele mai frumoase obiecte descoperite vor fi expuse în muzee.

MesagerulHunedorean

Recent Posts

Transport public ecologic pus în funcțiune în Valea Jiului. Green Line devine realitate

Consiliul Județean Hunedoara anunță punerea în funcțiune a sistemului de transport public ecologic din Valea…

32 de minute ago

PIERDERE

Pierdut Certificat de Inregistrare Seria B nr.4052575.

4 ore ago

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu (titularul proiectului)

CONSILIUL JUDETEAN HUNEDOARA anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu…

4 ore ago

Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor: Prioritatea mea este sănătatea hunedorenilor

Consiliul Județean Hunedoara a investit masiv în sistemul de să­nă­tate și în acest an. Preșe­din­tele…

2 zile ago

BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Pădure fără uscături nu există zice o vorbă şi descrie perfect si­tuaţia dintr-o instituţie din…

2 zile ago

Alte microbuze școlare repartizate în comunele hunedorene

În urmă cu câteva zile a avut loc ultima ședință ordinară a Consiliului Județean Hunedoara…

2 zile ago