Vestigii ale unui nou edificiu, descoperite la Sarmizegetusa Regia

Natalia Bumbac

Cercetările arheologice din acest an de la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, care au inclus terasa a IX-a din zona sacră, au scos la lumină vestigii extrem de importante.
Rezultatele obţinute de echipa de arheologi sunt o alee pavată cu piatră şi câteva elemente din calcar aparţinând unui edificiu. De asemenea, au fost găsite numeroase artefacte, precum fragmente din vase ceramice, unele pictate cu motive geometrice sau zoomorfe, piese din fier şi sticlă. Toate aceste descoperiri arheologice au putut fi admirate de către vizitatori la ziua porţilor deschise de la Sarmizegetusa Regia, organizată în 9 septembrie.

La o adâncime de doi metri
Campania de cercetări arheologice de la fortificaţia dacică va continua până la sfârşitul lunii septembrie şi va fi reluată anul viitor, finanţarea fiind asigurată de Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, în administrarea căruia se află fortificaţia. „În acest an am avut o campanie mai lungă, care se va încheia la sfârşitul lunii septembrie. Am început săpăturile pe terasa a IX-a, deasupra zonei sacre, care s-a soldat cu descoperirea unor monumente interesante. Este vorba în primul rând de reidentificarea unei alei pavate de care se ştia încă din 1989. Noi am continuat cercetarea ei, rezultatele fiind promiţătoare. De asemenea, am găsit fundaţiile unui edificiu din piatră, căruia în anii următori o să reuşim să îi precizăm planul, în condiţiile în care suntem doar la început în cercetarea lui. Materialul arheologic este pe măsură, este divers şi destul de bogat: ceramică pictată, vârfuri de săgeţi, o daltă, o fibulă şi alte obiecte”, a declarat prof. univ. dr. Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Acesta a mai precizat că în perioada următoare se va stabili cu exactitate către ce ducea aleea pavată, veche de peste 2000 de ani, supoziţiile arheologilor fiind că ea asigura legătura dintre drumul principal către un edificiu important. Aleea pavată a fost descoperită la peste doi metri adâncime şi este foarte bine conservată, a spus prof. univ. dr. Gelu Florea.

„Cele mai importante din ultimii 50 de ani”
Printre numeroşii vizitatori de la ziua porţilor deschise s-a aflat şi arhitectul Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP). Acesta a spus că descoperirile recente de la Sarmizegetusa Regia dau o imagine extinsă asupra complexităţii monumentului istoric şi vor fi utile la elaborarea proiectului de amenajare, restaurare şi punere în valoare a întregului sit, proiect desfăşurat în parteneriat cu CJ Hunedoara. De altfel, a fost pentru prima dată când administraţia judeţeană a alocat fonduri pentru cercetările arheologice de la Sarmizegetusa Regia, vicepreşedintele instituţiei Sorin Vasilescu susţinând că vor fi alocaţi şi în următorii ani bani la acest capitol. „Noi am înţeles că nu se poate face cercetare arheologică fără bani. Am finanţat lucrările cu suma pe care ne-a solicitat-o echipa de cercetători. Am reuşit astfel să ţinem viu acest monument, să oferim şi noutăţi turiştilor care vin aici, la Sarmizegetusa Regia, locul de naştere al poporului român”, a afirmat Sorin Vasilescu. Suma pe care CJ Hunedoara a alocat-o campaniei de cercetări arheologice din situl cetăţii dacice este de 100.000 de lei. Totodată, administraţia judeţeană califică descoperirile arheologilor de la Sarmizegetusa Regia, monument aflat în patrimoniul UNESCO, drept unele dintre cele mai importante din ultimii 50 de ani.