Achitare în dosarul traficului de obiecte de patrimoniu

Carmen Cosman

După aproape doi ani de procese, cei cinci inculpaţi din dosarul traficului de obiecte de patrimoniu au fost achitaţi de Judecătoria Deva, prin sentinţa pronunţată în după-amiaza zilei de 4 ianuarie.
 

Certificate de export, eliberate ilegal
„Au fost achitaţi în baza articolului 11, al.2, lit.a, combinat cu articolul 10, al. 1, lit. 2 din Codul de Procedură Penală, adică lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii”, a declarat judecătorul Cornelia Filimon, purtătoruk de cuvânt al Judecătoriei Deva. Sentinţa poate fi atacată cu recurs în 10 zile.
Dosarul a ajuns pe rolul Judecătoriei Deva în luna martie 2009, iar procurorii au stabilit că în acest caz ar fi implicaţi şi angajaţi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură Hunedoara şi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.  Astfel, fostul şef al Secţiei de Arheologie de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Cătălin Rişcuţa, împreună cu soţia lui,  Elena Cristina Rişcuţa – de asemenea, fost angajat al MCDR şi, ulterior, al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Hunedoara, au fost trimişi în judecată de procurori, tocmai pentru trafic cu obiecte de patrimoniu, alături de reprezentanţii a două societăţi comerciale, care au făcut exportul. Pionul principal era considerată Cristina Rişcuţa, care, din funcţia pe care o avea, ar fi eliberat ilegal, după cum spun procurorii, 18 certificate de export, pentru 16.779 de bunuri din patrimoniul cultural mobil, cu destinaţia Italia. Certificatele au fost emise în favoarea societăţilor Axent Impex SRL şi Lasagni Exim SRL, ambele din Timişoara. Pentru ca obiectele să poată fi trecute peste graniţă, s-ar fi omis întocmirea expertizei muzeografice, în vederea declanşării procedurii de clasare din oficiu a bunurilor în patrimoniul cultural naţional. În baza acestor aprobări, unele date chiar în locul Direcţiei pentru Cultură Timiş, cele două firme au exportat aproape 20.000 de bunuri culturale, dintre care circa 3.000 nu figurau pe nici un certificat de export. Anchetatorii mai spuneau că reprezentanta Ministerului Culturii în teritoriu s-ar fi substituit chiar şi directorului instituţiei şi şi-a pus semnătura în locul lui, iar complice al soţiei ar fi fost şeful Secţiei Arheologie din cadrul Muzeului, Cătălin Rişcuţa, care avea acasă, în mod ilegal, atât bunuri provenite din săpături arheologice şi nedepuse la muzeu, dar chiar şi bunuri din gestiunea muzeului unde lucra. Peste graniţă au fost trecute tablouri, litografii, rame de icoane şi de tablouri, oglinzi, ceasuri, pendule, ceramică sau mobilier vechi.

Acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual    
 Procurorii au trimis-o în judecată pe Cristina Rişcuţa pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în  formă calificată şi continuată şi fals intelectual în formă continuată. Cătălin Rişcuţa a fost judecat pentru complicitate la efectuarea fără certificat de export a oricăror acte sau fapte care, potrivit dispoziţiilor legii, pot constitui operaţiuni de export ilegal, iar reprezentanţii celor două firme au ajuns în instanţă pentru export ilegal. Soţii Rişcuţa şi-au susţinut în permanenţă nevinovăţia în faţa instanţei de judecată.
„Decizia instanţei hunedorene este doar o etapă a acestui proces. Mă aştept ca procurorii să facă recurs la această sentinţă. Nu vreau şi nici nu pot să fac speculaţii despre finalizarea procesului. Aştept să văd ce decizii vor lua instanţele şi după aceea, voi vedea ce este de făcut”, a declarat Cătălin Rişcuţa, unul dintre învinuiţii din dosar.