Maximilian Gânju
Fermierul a cerut ca instanța de judecată să dispună conservarea probelor care dovedeau paguba la momentul constatării, dat fiind faptul că ulterior ar fi fost imposibil să se mai facă o constatare pe baza căreia să poată cere despăgubiri vinovatului.
Distruse în repetate rânduri
Incidentul a avut loc în primăvara acestui an pe raza localității Bobâlna, unde fermierul avea o cultură de rapiță de toamnă. La una dintre verificări a descoperit că este compromisă în proporție de 30 la sută, și a găsit urme de oi și trei măgari care au intrat în cultură. „A formulat o adresă către Primăria comunei Rapoltu Mare, în cuprinsul căreia a arătat situația găsită în teren în urma verificărilor. De asemenea, a arătat că nu este prima dată când constată culturi distruse de oi. Prin adresa respectivă a solicitat constituirea unei comisii care să meargă în teren pentru constatare și stabilirea pagubelor produse de animale în cultura de rapiță și să se dispună măsurile legale care se impun, pentru a interzice pășunatul și distrugerea culturii existente pe terenurile agricole deținute”, se arată în plângere. Păgubitul a făcut mai multe plângeri iar comisiile solicitate au constatat distrugerile întocmind procese verbale, astfel ca în baza lor să-și poată recupera paguba. ”Procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse de animale domestice culturilor agricole să fie asigurată ca dovadă pentru litigiul care urmează a se desfășura între părți”, au reținut magistrații Judecătoriei Deva. Instanța a respins însă acțiunea păgubitului pentru că legea permite unui executor judecătoresc să constate la fața locului paguba, iar raportul său este probă de netăgăduit. În plus, pentru constatare ar trebui să-și dea acordul și cel presupus vinovat că și-a lăsat oile în cultura de rapiță. Decizia instanței nu este definitivă.