Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor – Cărţile interzise

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează în ziua de 19 aprilie 2018, ora 13:30, în Sala „Liviu Oros” a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, o manifestare cultural-educativă la care sunt invitaţi toţi cei care iubesc cărţile şi lectura, în mod deosebit tinerii.
Şi de această dată, a fost ales spre prezentare un subiect incitant, care sperăm să stârnească interesul celor prezenţi: „Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor – Cărţile interzise”. Am pornit de la ideea că este un subiect destul de puţin cunoscut de public şi, de aceea, vom face o trecere în revistă a principalelor cauze care au dus la interzicerea unor cărţi şi vom prezenta şi cele mai ilustre cazuri de cărţi cenzurate şi de autori interzişi de-a lungul istoriei.
Încă de la apariţia primelor cărţi, acestea au suferit rigorile unei cenzuri drastice din partea Bisericii, la început, sau a puterii politice, raţiunile fiind de ordin politic, religios, sexual sau social. Însăşi originea expresiei „a pune la index” se află în celebrul şi temutul „Index al cărţilor interzise” (Index librorum prohibitorum) emis de Inchiziţie la mijlocul secolului XVI. Această listă a cărţilor interzise a fost reînnoită aproape în fiecare deceniu şi a fost publicată până în anul 1948, iar cărţile unor mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei, de la Denis Diderot şi Voltaire până la Simone de Beauvoir şi Ferdinand Céline, au fost trecute pe „lista neagră” a cărţilor interzise.
Biserica Catolică a interzis cărţi care tratau originea Universului, teoria heliocentrică, scrise de Galileo Galilei şi Giordano Bruno, sau cărţi ale lui Martin Luther şi Jean Calvin, care combăteau dogmele catolice, şi exemplele nu se opresc aici.
Secolul XX a fost martorul unor atitudini de maximă intoleranţă faţă de autori socotiţi că încalcă dogme politice, atât în ţările occidentale, cât şi în URSS şi ţările satelite. Astfel, au fost interzişi autori renumiţi ca Erich Maria Remarque, Erich Kästner, Thomas Mann, Klaus Mann, Alfred Döblin (în Germania nazistă), cât şi Boris Pasternak, Alexandr Soljeniţîn, George Orwell, Margaret Mitchell etc. De asemenea, în regimul comunist, de îndată ce un scriitor emigra în Occident, cărţile lui erau interzise, este cazul unor scriitori ca Ivan Bunin, Evgheni Zamiatin, Vladimir Nabokov, iar în România, Petru Dumitriu, Norman Manea, Petre Popescu, Ioana Crăciunescu, Nicolae Balotă, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Herta Müller etc. Mari nume ale culturii române au fost ţinute în umbră de regimul totalitar: Mircea Eliade, Emil Cioran sau Horia Vintilă fiind doar câteva dintre ele.
Pe lângă considerentele politice de interzicere a unor cărţi, au existat şi cărţi care au fost interzise pentru că erau considerate obscene, libertine, excesiv de erotice. A fost cazul unor cărţi devenite capodopere, începând cu câteva poezii de Charles Baudelaire şi „Doamna Bovary” a lui Gustave Flaubert, în secolul XIX, şi continuând cu celebrele romane ale secolului XX ca „Amantul doamnei Chatterley” de H. D. Lawrence, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Ulise” de James Joyce, romanele „Tropicul Racului” şi „Tropicul Capricornului” ale lui Henry Miller.
Indiferent de criteriile care au stat la baza interzicerii unor cărţi sau autori, cititorii au reuşit, în toate epocile, să „dejoace” intenţiile cenzurii, astfel că majoritatea cărţilor interzise au ajuns, în cele din urmă, în mâinile iubitorilor de carte.
Toate acestea vor fi amplu prezentate în faţa publicului, scopul acţiunii fiind acela de a aduce în faţa tinerilor informaţii pe care, poate, nu le află la orele de clasă.
În final, ca de obicei, vor fi adresate întrebări publicului din sală, cei care răspund corect fiind răsplătiţi cu frumoase premii constând în cărţi şi diplome oferite de Biblioteca Judeţeană.

Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeţene „Ovid Densusianu”