Zi-i Băsescu şi…

Tare mânios ieşit-a prezidentul Băsescu în public anunţând în gura mare, „urbi et orbi” (adică, mai pe înţelesul băsiştilor: pentru urbea orbilor, căci nimeni nu-i mai orb decât cel ce nu vrea să vadă…) că Sfinţia-Sa, măreţul Zeus, cel ce cu Constituţia pre Constituţie călcând, e apolitic, independent, bla-bla, da’-l vrea pe Boc preşedintele PDL, iar Blaga e câh, e căprar şi se leapădă de el ca de Satana! Ba cred c-a zis-o chiar şi de vreo trei ori…

C-aşa-i în democraţia prezidenţială băsistă: independent – independent, apolitic-apolitic, da’ până când, că d-aia-i preşedinte-jucător confirmat ca atare de marea înţelepciune a unor constituţionalişti şi spre întoarcerea privirilor unei Europe plictisite de atâta tupeu şi vanitate?
„Eu vreau democraţie şi egalitate, da’ asta doar CÂND vreau eu, CUM vreau eu, CU CINE vreau eu, şi întotdeauna trebuie să fiu CEL mai egal dintre ceilalţi egali”, iată motto-ul politic băsescian care cutremură un întreg PDL paralizat de frică. Înfricoşat atât de tare, încât nu-l mai ţin picioarele nici măcar să-şi exercite nu dreptul, ci OBLIGAŢIA de reprezentare a alegătorilor lor, care acum îşi dau cu pumnii în cap că au votat „la mişto”, „negativ” sau pe-o amărâtă de găleată, ori pe-un mic şi-o bere, în loc să deschidă bine ochii, plătind acum zilnic micul, berea şi găleata pe care le-au primit cu ani în urmă, azi la preţ dublu şi doar din jumătatea salariului avut la plantarea lui Băsescu la Cotroceni!
A vrut inimioara lui Băsescu partid prezidenţial, ca şi Putin, care să-i asigure o majoritate ce să-i permită să facă doar ce vor muşchii lui pentru tot restul vieţii? I s-a oferit! I-a dorit inimioara lui Băsescu să se joace de-a dictatoraşul, cam ca Putin? Gata, şefu’, s-a făcut! I s-a oferit pe o tipsie de argint până şi însăşi Curtea Constituţională! A vrut să hăhăie el la Bruxelles, să se închipuie mare conducător mondial, să fie apelat cu „Excelenţa Sa ” şi să fie deţinător al unei hălci de putere din umbră? Mai că s-a rezolvat: e atât de în umbră, de nu-l mai vede nimeni prin Europa sau aiurea, pe glob. L-a văzut mai îndeaproape doar Gaddafi, şi mai-mai că pleacă de la putere, săracu’, numai să nu mai dea peste Băsescu, pe undeva, vreodată…
Ce nu ştie însă Băsescu este că, nefiind de talia lui Putin, e doar ceva substanţial mai mic decât pilotul KGB-ist deţinător de centură neagră, curentul politic pe care l-a conceput în România portocalizată se numeşte, inclusiv din cauza  premierului Boc, liliputinism, şi nu e nimic de laudă ori mândrie patriotică să aderi la acest… curent politic!
Era de aşteptat, de către un om normal, ca prezidentul-jucăuş (că jucător ar fi dacă ar respecta regulile jocului) să realizeze că nu e la timona unui galoş ruginit într-un lighean, ci a unei ţări alcătuită din oameni. S-a dovedit că e greu să realizeze acest lucru, şi se comportă de parcă ar fi doar un mecanic care mai schimbă o garnitură, mai aruncă un şurub defect, mai taie o tablă… Ghinionul lui: conduce nişte oameni care, sătui de o astfel de conducere, au început să iasă în stradă. Nu poţi să te porţi cu oamenii precum cu nişte animale – mai devreme sau mai târziu, cizma de pe gât nu mai poate fi suportată, doar stau mărturie atâtea neamuri de cotropitori!
Câtă dreptate au nemţii ăia care protestează vehement în locul nostru: „România – ţara morţii”! Doar că ei se referă la câini, iar la noi, mor oamenii din lipsa asistenţei medicale sau din cauza restrângerii masive a acesteia, din tăierile de salarii şi pensii şi din alte – din ce în ce mai multe – cauze şi motive. Ies în stradă zeci de mii de nemţi să ne arate cu degetul că suntem criminali, iar Băsescu n-are nici o problemă cu guvernul acesta, mai rău decât conducerea de la Auschwitz! Din fericire, sunt semne că românul se trezeşte şi nervozitatea lui Băsescu, în plin crescendo, arată că a început să-i fie frică – o frică în creştere exponenţială, cu cât se apropie mai mult congresul PDL, unde, dacă a rămas fără Boc preşedinte, şi zilele sale la Cotroceni încep să fie numărate. Asta e bine: e semn că s-ar putea să înceapă o perioadă de normalitate. Să dea Dumnezeu!

Laurenţiu Nistor,
deputat în Colegiul Uninominal
nr. 1, Brad-Valea Mureşului