Zeci de primării hunedorene „vizate” de falși inspectori de integritate. Au semnat ca…primarii

Gruparea infracțională a acționat în mai multe zone ale țării și a făcut nu­meroase victime, primari și vice­pri­mari. La presiunea ”inspectorilor”, edilii au semnat fără să-și dea seama că sunt păcăliți să plătească sume considerabile din bugetele locale unor escroci.

Mijloace frauduloase
Ancheta arată că 7 UAT-uri din județul nostru au plătit diferite sume de bani. ”În fapt, s-a reținut că, în cursul lunii octombrie 2015, la un număr de 35 UAT-uri comunale de pe raza județului Hunedoara (…) s-au prezentat mai multe persoane ne­cu­noscute, declinându-și calitatea de agenți de integritate în cadrul socie­tăţii Centrul pentru Activitatea Aver­tizorilor de Integritate S.R.L., ocazie cu care au solicitat funcționarilor publici prezentarea, pe loc, a unor informații de interes public și a unor înscrisuri aflate în posesia UAT-urilor, care să releve gradul de recuperare a crean­țelor la bugetul local, precum și alte date cu caracter financiar sau de exe­cuție bugetară. Au întocmit un înscris intitulat ((Raport de analiză în vederea sporirii capacității administrative UATC)). În contextul discuțiilor purtate pe marginea constatărilor realizate, a­ceste persoane au folosit mijloace frauduloase pentru a-i determina pe primari/viceprimari să semneze un înscris denumit ((Acord de imple­men­tare Sistem Informatic Integrat e-buget.eu)) care reprezenta, în realitate, un contract cu obligații de plată în sar­cina UAT-urilor, având dispoziții vădit defavorabile acestora, în special cu privire la plata penalităților pentru fiecare zi de întârziere și cu privire la plata unei penalizări în cazul denunțării unilaterale a contractului. Având în vedere clauzele la care se angajau UAT-urile, nici o persoană cu nivel me­diu de pregătire, în deplină cunoștință de cauză, nu ar fi considerat pre­ve­derile acordului a fi în beneficiul pri­măriei – mai ales, cele referitoare la penalități, condițiile în care putea interveni rezilierea, cele referitoare la condițiile concrete ale derulării obiec­tului contractului. (…) După aproxi­mativ 5-6 luni de la momentul sem­nării documentelor, în baza Acordului respectiv, Centrul pentru Activitatea Avertizorilor de Integritate emitea fac­turi fiscale pentru UAT-uri, iar în momentul în care facturile nu se achi­tau, stabileau obligații de plată supli­mentare conform prevederilor acor­dului și demarau o acțiune la ins­tan­țele civile pentru neplată”, se arată în dosar.

Convenții pentru stingerea litigiilor
„În cursul cercetărilor au fost iden­ti­ficate situații în care UAT-uri de pe raza județului Hunedoara, în baza ho­tărârii instanței civile care a dispus pla­ta facturilor fiscale au achitat con­travaloarea acestora sau au încheiat convenții privind stingerea amiabilă a litigiului. Cum faptele s-au petrecut la finele anului 2015, între timp a inter­venit prescripția, astfel că dosarul a fost clasat. ”Examinând cu prioritate ches­tiunea de drept a prescripției răs­punderii penale a faptei de înşe­lă­ciune, raportat la starea de fapt şi dispoziţiile legale evocate, în acord cu procurorul, judecătorul de cameră pre­liminară reține că, de la data să­vârșirii presupusei fapte de înşelă­ciu­ne, respectiv luna octombrie a anului 2015, a curs termenul general al pres­cripției răspunderii penale de 5 ani prevăzut de art. 154 alin. 1 lit. d) C.pen., care s-a împlinit cel mai târziu în luna octombrie a anului 2020”, se arată în soluția pronunțată de Judecătoria Deva. (M.Gânju).