Vorţa: buget mai sărac ca niciodată

Magdalena Şerban

Banii sunt la mare căutare pentru conducerea mai multor administraţii publice locale din judeţ. Rectificarea bugetară aplicată de curând nu a rezolvat pe de-a întregul necesitatea acoperirii unor capitole importante, aşa cum sunt fondul salarial ori plata indemnizaţiilor. La Vorţa, asfel de disfuncţionalităţi se află sub presiune.

„Încercăm să supravieţuim. Nu ştim cum vom închide anul în ce priveşte bunurile şi serviciile, dar să sperăm că ne vom descurca. Şi fondul salarial este descoperit în decembrie, având asigurat doar un procent de 80 la sută. Mai e nevoie de circa 10.000 de lei şi pentru plata indemnizaţiilor însoţitorilor personali. O să fac adrese, din nou, către Finanţe şi Ministerul Finanţelor, iar într-un caz fericit, dacă reuşim să depăşim valoarea prognozată la capitolul încasări, atunci suntem salvaţi. Venituri din concesiuni de păşune sau din exploatarea fondului forestier nu înregistrăm, deci ne bazăm strict pe colectarea taxelor şi impozitelor locale. Şi aici, marea pondere o reprezintă persoanele fizice, nefuncţionând firme mari în raza noastră administrativ-teritorială. În total, într-un an colectăm în jur de 200.000 de lei. Nimic mai mult. Am pornit în 2018 cu un minus la buget de circa 400.000 de lei. Nu ne mai miră nimic. Aşa se întâmplă cu primarii care au făcut proiecte. Au fost pedepsiţi din cauza excedentului bugetar. În cazul nostru, el provine din cofinanţările de la proiectele câştigate pe fonduri europene. Guvernanţii au făcut lucrurile taman pe dos. În loc să aprecieze edilii care s-au chinuit să scrie, să depună, să câştige şi apoi să implementeze programe investiţionale, ei i-au cadorisit cu această pacoste fiscală. Localităţile care au înregistrat excedent bugetar la finalul lui 2016 au primit mai puţini bani pentru echilibrare, în anul curent. Practic, sumele au fost înjumătăţite ”, a spus Emil Radu Bureană (foto), primarul comunei Vorţa. Acesta crede că unele acte normative par a fi făcute pe genunchi, nefiind gândite până la cel mai mic detaliu. Asta se resimte în politicile bugetare deficitare cu care primăriile se confruntă în ultima perioadă.