Virozele nu bat la uşă, ele doar dau buzna. De strajă pot sta complicaţiile. Strategia pneumologului Marcel Iosif Cârjea de la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad: Reabilitarea respiratorie şi vaccinarea — linia de apărare a pacientului cronic
Magdalena Șerban
Este din plin timpul virozelor respiratorii. Toamna și iarna (perioada octombrie – martie) reprezintă sezonul de vârf pentru circulația virusurilor respiratorii, incidența acestora crescând odată cu răcirea vremii. Dacă simptomele unei viroze banale (tuse, nas înfundat, febră ușoară) devin severe sau persistente, este recomandat un consult medical pentru a nu interveni complicațiile. Mai ales în cazul celor care se știu cu afecțiuni deja instalate. Pot fi efectuate investigații și analize gratuite (în baza unui bilet de trimitere) la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad pentru a preveni suprainfecțiile sau pneumoniile.
Când o viroză banală întâlnește un plămân afectat de BPOC sau astm, ecuația devine periculoasă
Viroza respiratorie este o infecție contagioasă a căilor aeriene provocată de diverse virusuri, manifestată în principal prin nas înfundat, dureri în gât, tuse, febră și oboseală. Deși unele cazuri se vindecă cu antivirale luate încă de la început, în alte situații pot apărea complicații bacteriene sau structurale dacă sistemul imunitar este slăbit sau dacă infecția avansează. Cele mai frecvente complicații includ pneumonia, bronșita acută, sinuzita, otita medie și crizele severe de astm sau agravarea bronhopneumopatiei obstructive cronice. Spitalizarea devine obligatorie dacă pacientul dezvoltă dificultăți de respirație, febră persistentă care nu cedează la tratament sau o stare accentuată de letargie. În fond, virozele respiratorii (răceala comună, gripa) sunt infecții contagioase ale căilor respiratorii cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri (cum ar fi rinovirusurile, virusul gripal, virusul sincitial respirator). Potrivit specialiștilor, transmiterea extrem de rapidă a virusurilor e facilitată prin picături respiratorii și aerosoli. Aerul rece și uscat inspirat contractă vasele de sânge de la nivelul mucoasei nazale și a gâtului. Această vasoconstricție reduce fluxul de celule imunitare în prima linie de apărare, permițând virusurilor să adere și să pătrundă mai ușor în organism. Multe virusuri respiratorii (inclusiv cel gripal) devin mai stabile, supraviețuiesc mai mult și se multiplică mai eficient în condiții de temperatură și umiditate scăzute. Iar fiindcă toamna și iarna, zilele sunt mai scurte și lumina solară este redusă, radiațiile UV distrug în mod natural o parte din virusurile suspendate în aer, lipsa lor permițându-le acestora să persiste mai mult în mediu.
Preveniți înainte de a fi nevoiți să tratați!
,,Medicația antivirală trebuie administrată în primele zile de la debutul unei viroze. Dacă trec mai mult de 48 de ore de la debutul simptomelor, medicația antivirală nu mai este eficientă. De aceea virozele respiratorii sunt destul de dificil de tratat. Pentru că cea mai mare parte a pacienților așteaptă mai mult de 48 de ore până când se prezinte la medic. Și atunci nu se mai poate administra eficient medicația antivirală. Adevărul este că nici nu există o educație sanitară ca un om de rând să își recunască modul de debut al unei viroze și să se prezinte la medic pentru prescripție a medicației antivirale. Ideea este că factorul timp este esențial pentru a avea un tratament eficient. Dacă nu, eficiente sunt doar simptomaticele, medicația simptomatică sau dacă viroza se complică bacterian, după 7-10 zile de la debut, când în mod normal o viroză ar trebui să se remită și spontan pot să apară suprainfecții bacteriene. Și atunci se pot administra antibiotice, dar asta doar în situația în care persistă simptomele. Sau, ce se mai poate întâmpla? Bolile respiratorii cronice se exacerbează în timpul virozelor, deci putem avea o simptomatologie specifică exacerbării, de exemplu, în astmul bronșic, în BPOC sau în alte boli respiratorii. Dar cele două sunt cele mai frecvente. Vin și se adresează la noi cei cu exacerbare. Ca medic pneumolog într-un sanatoriu de recuperare respiratorie, văd direct efectele devastatoare asupra pacienților cronici. Ce se întâmplă în plămâni în timpul unei viroze? Inflamația căilor respiratorii se dublează, crizele de astm devin rezistente la medicația obișnuită și BPOC-ul se acutizează, ducând la o nevoie acută de oxigen. Soluția de primă linie este prevenția. Pentru cei care trăiesc cu astm sau BPOC, virusurile respiratorii nu sunt doar un disconfort trecător, ci declanșatori ai unor crize care lasă urme pe termen lung. Complicațiile pot fi prevenite, iar cea mai sigură metodă pe care o recomand pacienților mei în fiecare toamnă este vaccinarea antigripală. Este cel mai simplu mod de a evita o degradare severă a stării de sănătate și de a vă menține independența respiratorie. Vaccinul antigripal oferă plămânilor fragili timpul și resursele necesare pentru a se apăra. Nu așteptați primele simptome, imunizarea se face din timp pentru a fi eficientă. Prin urmare, vaccinarea antigripală e foarte importantă și ar trebui făcută de bolnavii care intră în ghidurile de tratament ale pacienților cu boli respiratorii cronice. Se fac gratuit aceste vaccinări, prin recomandările medicilor specialiști, de către medicii de familie. Pe scurt: medicul specialist le recomandă, iar medicul de familie le prescrie prin Programul Național de Vaccinare”, a explicat medicul primar pneumolog Marcel Iosif Cârjea (foto), care activează în cadrul Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad.

