Comunitate

Virozele nu bat la uşă, ele doar dau buzna. De strajă pot sta complicaţiile. Strategia pneumologului Marcel Iosif Cârjea de la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad: Reabilitarea respiratorie şi vaccinarea — linia de apărare a pacientului cronic

Magdalena Șerban

Este din plin timpul virozelor respira­torii. Toamna și iarna (perioada octom­brie – martie) reprezintă sezonul de vârf pentru circulația virusurilor respi­ratorii, incidența acestora crescând odată cu răcirea vremii. Dacă simpto­mele unei viroze banale (tuse, nas înfundat, febră ușoară) devin severe sau persistente, este recomandat un consult medical pentru a nu interveni complicațiile. Mai ales în cazul celor care se știu cu afecțiuni deja instalate. Pot fi efectuate investigații și analize gratuite (în baza unui bilet de trimitere) la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad pentru a preveni suprainfecțiile sau pneumoniile.

Când o viroză banală întâlnește un plămân afectat de BPOC sau astm, ecuația devine periculoasă
Viroza respiratorie este o infecție contagioasă a căilor aeriene provocată de diverse virusuri, manifestată în prin­cipal prin nas înfundat, dureri în gât, tuse, febră și oboseală. Deși unele cazuri se vindecă cu antivirale luate încă de la început, în alte situații pot apărea com­plicații bacteriene sau structurale dacă sistemul imunitar este slăbit sau dacă infecția avansează. Cele mai frecvente complicații includ pneumonia, bronșita acută, sinuzita, otita medie și crizele se­vere de astm sau agravarea bronho­pneumo­patiei obstructive cronice. Spi­talizarea devine obligatorie dacă paci­entul dezvoltă dificultăți de respirație, febră persistentă care nu cedează la tratament sau o stare accentuată de le­targie. În fond, virozele respiratorii (ră­ceala comună, gripa) sunt infecții conta­gioase ale căilor respiratorii cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri (cum ar fi rinovirusurile, virusul gripal, virusul sin­citial respirator). Potrivit specialiștilor, transmiterea extrem de rapidă a viru­surilor e facilitată prin picături respira­torii și aerosoli. Aerul rece și uscat ins­pirat contractă vasele de sânge de la nivelul mucoasei nazale și a gâtului. Această vasoconstricție reduce fluxul de celule imunitare în prima linie de apă­rare, permițând virusurilor să adere și să pătrundă mai ușor în organism. Multe virusuri respiratorii (inclusiv cel gripal) devin mai stabile, supraviețuiesc mai mult și se multiplică mai eficient în con­diții de temperatură și umiditate scăzu­te. Iar fiindcă toamna și iarna, zilele sunt mai scurte și lumina solară este redusă, radiațiile UV distrug în mod natural o parte din virusurile suspendate în aer, lipsa lor permițându-le acestora să persiste mai mult în mediu.

Preveniți înainte de a fi nevoiți să tratați!
,,Medicația antivirală trebuie adminis­trată în primele zile de la debutul unei viroze. Dacă trec mai mult de 48 de ore de la debutul simptomelor, medicația antivirală nu mai este eficientă. De aceea virozele respiratorii sunt destul de dificil de tratat. Pentru că cea mai mare parte a pacienților așteaptă mai mult de 48 de ore până când se prezinte la me­dic. Și atunci nu se mai poate administra eficient medicația antivirală. Adevărul este că nici nu există o educație sanitară ca un om de rând să își recunască modul de debut al unei viroze și să se prezinte la medic pentru prescripție a medicației antivirale. Ideea este că factorul timp este esențial pentru a avea un tratament eficient. Dacă nu, eficiente sunt doar simptomaticele, medicația simpto­ma­tică sau dacă viroza se complică bac­terian, după 7-10 zile de la debut, când în mod normal o viroză ar trebui să se remită și spontan pot să apară su­prainfecții bacteriene. Și atunci se pot administra antibiotice, dar asta doar în situația în care persistă simptomele. Sau, ce se mai poate întâmpla? Bolile respiratorii cronice se exacerbează în timpul virozelor, deci putem avea o simptomatologie specifică exa­cer­bării, de exemplu, în astmul bronșic, în BPOC sau în alte boli respiratorii. Dar cele două sunt cele mai frec­vente. Vin și se adre­sează la noi cei cu exa­cerbare. Ca medic pneu­molog într-un sa­natoriu de recu­perare respiratorie, văd di­rect efectele devasta­toare asupra pacienți­lor cronici. Ce se în­tâmplă în plămâni în timpul unei viroze? Inflamația căilor respiratorii se du­blează, crizele de astm devin rezis­tente la medicația obișnuită și BPOC-ul se acutizează, ducând la o nevoie acută de oxigen. Soluția de primă linie este prevenția. Pentru cei care trăiesc cu astm sau BPOC, virusurile respiratorii nu sunt doar un disconfort trecător, ci declanșatori ai unor crize care lasă urme pe termen lung. Com­plicațiile pot fi prevenite, iar cea mai sigură metodă pe care o recomand pa­cienților mei în fiecare toamnă este vacci­narea antigripală. Este cel mai simplu mod de a evita o degradare severă a stării de sănătate și de a vă men­ține independența respiratorie. Vaccinul antigripal oferă plămânilor fragili timpul și resursele necesare pentru a se apăra. Nu așteptați primele simptome, imunizarea se face din timp pentru a fi eficientă. Prin urmare, vacci­narea antigripală e foarte importantă și ar trebui făcută de bolnavii care intră în ghidurile de tratament ale paci­enților cu boli respiratorii cronice. Se fac gratuit aceste vaccinări, prin reco­man­dările medicilor specia­liști, de către medicii de familie. Pe scurt: medi­cul specialist le recoman­dă, iar medicul de familie le prescrie prin Programul Național de Vaccinare”, a explicat medicul primar pneumo­log Marcel Iosif Cârjea (foto), care acti­vea­ză în cadrul Sanato­riului de Pneumoftiziologie Brad.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura