Veţel: bugetul din 2020 a fost drămuit cât să ajungă

Magdalena Şerban

Final de an şi pentru comunitatea din Veţel, dar mai ales pentru conducerea comunei care îşi revizuieşte socotelile administrative pe ultima sută de metri, pentru ca 2021 să înceapă în condiţii optime.
„Nu putem să ne considerăm nici prea bo­gaţi şi nici prea norocoşi, dar nici nu ne si­tuăm la polul opus. Financiar, ne permitem să continuăm activitatea fără probleme de bună funcţionare ori datorii. Pentru a ne achita faţă de ceea ce li se cuvine persoanelor cu han­dicap, am primit 80.000 de lei de la Guvern, dar regula noastră e ca niciodată să nu ră­mânem în urmă cu aceste plăţi, aşa că indi­ferent de context, am venit şi venim în com­ple­tare cu bani de la bugetul local. Sunt cetă­ţeni cu handicap care în baza legii beneficiază de sumele eferente, iar ca însoţitori ai aces­tora, deci salariaţi ai primăriei, avem şase an­gajaţi cu carte de muncă. Vorbim de oameni cu greutăţi, pe care dacă îi laşi şi fără acest singur venit, e ca şi când le tai aerul. Totuşi, dată fiind conjunctura birocratică, aş vrea să lan­sez o propunere. Dacă Direcţia de Asis­tenţă Socială se ocupă de întocmirea şi apro­barea dosarelor, iar statul asigură cea mai mare parte din sumele respective, de ce mai trebuie trecut totul prin primărie? Se pot vira direct banii, fără ca noi să devenim in­termediari. De ce trebuie să filtrăm noi totul? Trebuie să fim scoşi din această ecuaţie, lă­sându-ne să ne ocupăm de ceea ce ne revine, adică administraţie publică”, arată Ioan Henţiu (foto), primarul comunei Veţel.
Legat de modul în care se încheie 2020, acesta declară că asupra primăriei nu gre­vează datorii majore sau obligaţii băneşti neonorate, dar gândul că la anul trebuie să fie puşi deoparte mulţi bani, îi cam dă bătăi de cap. E nevoie să fie susţinute cheltuielile ca­talogate neeligibile în cadrul proiectelor investiţionale câştigate din fonduri europene ne­rambursabile sau pe filieră guverna­men­tală. ,, În 2021 vom încheia proiecte atât prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II), cât şi prin Agenţia pentru Finan­ţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Prin urmare, trebuie să asigurăm cheltuielile cu lucrările suplimentare care au apărut pe parcursul implementării investiţiilor, în procesul de execuţie. Estimativ, undeva la 400.000-500.000 de lei. Dar sunt obiectie care rămân în urma noastră şi asta e tot ceea ce con­tează. Mai trebuie să primim nişte bani pen­tru un proiect demarat prin PNDL şi sperăm să ne sosească în anul acesta, ca să putem plăti constructorul. Am avut încă o problemă, deoarece în perioada când se putea face rec­tificare de buget pentru lucrări nu am putut aproba asta, deoarece au fost alegerile, iar unii consilieri nu au fost validaţi, alţii au renunţat, a venit COVID-19 peste noi şi uite că nici acum Consiliul Local nu e consolidat sută la sută. Ca să treacă o hotărâre, e ne­voie de majoritate”, a mai precizat primarul.