Vestigiile dacice din Munţii Orăştiei vor putea fi văzute în variantă 3D

Magdalena Şerban

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) – Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai – Cluj-Napoca şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, au accesat finanţare prin intermediul fondurilor norvegiene, pentru scanarea 3D a vestigiilor dacice din Munţii Orăştiei şi reconstituirea aşezămintelor strămoşilor. Astfel, istoria rostită prin imagini va ajunge la un click distanţă de oricine doreşte să cunoască patrimoniul hunedorean.
Spaţiu expoziţional multimedia
Proiectul intitulat “Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei” trebuie implementat până în aprilie 2016 şi are o valoare totală de circa 4,2 milioane de lei, din care 85 la sută constituie fonduri nerambursabile, asigurate prin granturi SEE (SEE reuneşte statele membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), iar restul de 15 procente va fi susţinut de Ministerul Culturii.
Potrivit reprezentanţilor MCDR Deva, specialişti în modelare 3D, împreună cu istorici şi arheologi, vor scana (cu un scanner special), digitaliza şi, dacă e cazul, reconstitui virtual 500 de obiecte dacice din Munţii Orăştiei, provenind din zona monumentelor incluse în patrimoniul UNESCO, urmând ca în cadrul celor două instituţii muzeale partenere să fie amenajate spaţii expoziţionale high-tech, care să includă exponate reale, dar să fie dotate şi cu ecrane de mari dimensiuni, pe care vizitatorii să poată urmări reconstrucţiile virtuale. Aceştia vor dispune de proiecţie 3D, navigarea făcându-se pe bază de comenzi tactile. De asemenea, pentru cei aflaţi la mare depărtare, dar care vor să cunoască îndeaproape patrimoniul hunedorean, se va crea un muzeu virtual 3D, iar artefactele digitalizate vor fi publicate şi pe portalul www.europeana.eu, care este cea mai mare colecţie de obiecte digitale din lume. Mai trebuie spus că, pe partea de dotări şi echipamente necesare pentru amenajarea sălii multimedia, muzeul devean va primi o contribuţie de peste 100.000 de euro. De asemenea, celelalte cheltuieli specifice, prevăzute în fondurile din proiect, vor fi de aproximativ 19.000 de euro.
Echipa a făcut diferenţa
„Am reuşit performanţa excepţională ca, alături de alte trei instituţii de marcă din România, să accesăm o finanţare din fonduri norvegiene, pe baza unui proiect ce a fost declarat eligibil. Sunt foarte multe instituţii publice culturale din judeţ şi din ţară care au încercat să acceseze astfel de fonduri, dar nu au reuşit, cerinţele fiind extrem de riguroase. Ne-am situat pe locul opt din cele peste 180 de proiecte depuse la nivel naţional şi asta cred că spune multe. Este meritul întregii echipe, căreia doresc să-i mulţumesc pentru implicare. Prin acest demers, sperăm să-i atragem şi pe cei tineri (14-35 de ani), care se ghidează foarte mult după ceea ce se petrece în mediul online, iar tehnica de ultimă generaţie credem că le va putea influenţa curiozitatea şi, apoi, de ce nu, să se întrebe cum sunt cetăţile dacice în realitate, dorind să le viziteze. Mai cred că proiectul va aduce o mai mare vizibilitate atât pentru muzeu, cât mai ales pentru întreg judeţul Hunedoara”, a spus Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva.
Pe de altă parte, dr. Cristina Bodo, managerul local de proiect, a precizat: „Vor fi reconstituite temple, cetăţi şi alte elemente arhitectonice de epocă dacică. Elementele care nu se mai regăsesc, de exemplu ateliere sau locuinţe, vor fi reconstituite şi readuse, virtual, în starea în care presupunem că erau iniţial, pe baza informaţiilor pe care le
deţinem. Dacă pe teren, unele lucruri nu mai pot fi restaurate, ele pot fi cunoscute la nivel virtual. Publicul îşi va putea face o imagine de ansamblu, totul devenind interactiv şi foarte interesant”. Coordonatorul a mai ţinut să sublinieze faptul că din partea MCDR Deva în acest demers cultural mai sunt implicaţi dr. Cătălin Cristescu, dr. Oana Bărbat, Ioana Barbu, Nela Dan şi, mai nou, Adelina Cioran.