Verdict amânat în dosarul „Aurul dacilor”

Deznodământul în dosarul „Aurul dacilor” a fost amânat cu încă două săptămâni. La termenul de vineri, 30 octombrie, unul dintre cei 12 inculpaţi a reziliat, cu două ore înainte de judecarea pe fond, contractul cu avocatul care-l reprezenta. Apoi, inculpatul a depus o întâmpinare, prin care a arătat că nu mai are apărător şi, dată fiind complexitatea cauzei, nu se poate lăsa pe mâna unui avocat din oficiu. În consecinţă, a solicitat instanţei acordarea unui răgaz, pentru angajarea unui alt avocat.

Şi-a concediat avocatul
După mai bine de patru ani de luptă cu procurorii, aproape toţi inculpaţii erau pregătiţi pentru a auzi verdictul instanţei, şi spun că nu şi-au dorit tergiversarea deznodământului. Avocaţii au avut la dispoziţie două săptămâni, pentru ca, vineri, să depună concluziile în scris, aşa că bună parte dintre inculpaţi nu au fost prea entuziasmaţi, când au auzit solicitarea unuia dintre fraţii Nistor, care a cerut termen, pentru a-şi angaja un nou avocat. Tocmai îşi concediase apărătorul, cu două ore înainte de a începe şedinţa. Procurorul a arătat că este vorba de tergiversarea procesului, dar judecătorul de şedinţă a acceptat cererea inculpatului, stabilind un nou termen de judecată pentru data de 13 noiembrie. Inculpatul a refuzat propunerea judecătorului de a fi reprezentat de un apărător din oficiu, pe motiv că dosarul este prea complex şi a dat asigurări că la termenul următor va avea un nou avocat. Preventiv, judecătorul de şedinţă a declarat că va face o adresă către Baroul judeţean, pentru desemnarea unui apărător din oficiu, care să se prezinte, la instanţă, cu cinci zile înainte de termen din luna noiembrie, pentru a se familiariza cu dosarul inculpatului. Astfel, se pare că la termenul din 13 noiembrie, Nistor „junior” va avea doi avocaţi.

Vroia să ceară recuzarea procurorului
În aşteptarea verdictului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, unde Iulian Ceia a cerut, la începutul lunii octombrie, strămutarea procesului la altă instanţă, ca urmare a unor anomalii procedurale grave care, spune el, s-au desfăşurat cu acordul tacit al instanţei, Ceia era pregătit ca la termenul de vineri să ceară recuzarea procurorului. Asta, în cazul unui verdict nefavorabil. Dar n-a mai fost nevoie. Astfel, verdictul la unul dintre cele mai mediatizate procese, „Aurul dacilor” a fost amânat, de data aceasta, la cererea unuia dintre inculpaţi. Primele arestări în acest dosar s-au făcut în luna mai a anului 2005, când 13 persoane au fost trimise în judecată, sub acuzaţia de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea de detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice, furt calificat de obiecte de patrimoniu, lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu şi şantaj. În cei patru ani de proces, statul a recuperat, pe bani grei, 12 din cele 15 brăţări dacice, despre care se presupune că ar fi fost sustrase de cei 13 inculpaţi (între timp au rămas 12 după decesul unuia dintre ei), din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei. Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în proces abia la doi ani de la declanşarea acestuia şi a solicitat recuperarea unui prejudiciu de peste 6,5 milioane de euro. Între timp, a mai apărut un dosar legat de comorile dacilor, dar cu alţi protagonişti.
Dat fiind derularea evenimentelor, este puţin probabil ca disputa dintre autorităţi, specialişti şi inculpaţi să se sfârşească în data de 13 noiembrie 2009.