Unul din fugarii condamnaţi în dosarul „Comorile dacice I” a fost prins la frontieră. MUGUR NEDELCU a fost dus la PENITENCIARUL AIUD!

Natalia Bumbac

Unul dintre cei patru hunedoreni condamnaţi în dosarul „Comorile dacice” şi daţi în urmărire internaţională, a fost prins zilele trecute la Punctul de Trecere a Frontierei Curtici, din judeţul Arad. Este vorba de Mugur Niu Nedelcu, în vârstă de 48 de ani, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare.
Din datele furnizate de poliţiştii de frontieră, Nedelcu se afla în trenul internaţional care circula pe ruta Bucureşti – Viena. Acesta avea buletin cu domiciliul în judeţul Teleorman, iar la întroducerea CNP-ului în baza de date a Poliţiei, oamenii legii au constatat că are o condamnare definitivă la cinci ani de închisoare şi figurează ca urmărit internaţional. Drept urmare, fugarul a fost reţinut şi predat poliţiştilor hunedoreni. Acesta a fost încarcerat iniţial la Penitenciarul Bârcea Mare, iar în 6 iulie a fost transferat la Penitenciarul Aiud.
Trebuie menţionat că Mugur Niu Nedelcu nu este singurul condamnat din dosarul „Comorile dacice I” care a încercat să se sustragă de la executarea pedepsei. Alţi trei hunedoreni sunt daţi în urmărire internaţională şi până în momentul de faţă, potrivit reprezentanţilor IPJ Hunedoara, nu au fost prinşi. Este vorba de Iulian Ceia, considerat capul grupării, Ion Nedelcu şi Adrian Marcel Nistor, care au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare.
Ceilalţi şase bărbaţi condamnaţi în acest dosar, Ciprian Hidişan State, Florin Ioan Nistor, Mihai Zercula, David Magda, Ioan Petru Groza şi Alberto Ioan Deak s-au predat poliţiştilor în momentul în care s-a dat sentinţa definitivă, aceştia aflându-se în penitenciar unde îşi execută pedepsele.
Prejudiciu de 6,5 milioane de lei
Sentinţa în dosarul „Comorile dacice I” s-a dat în 17 decembrie 2014, după 10 ani de la debutul judecăţii. Gruparea de traficanţi de obiecte de patrimoniu a fost acuzată de furt calificat de obiecte de patrimoniu din siturile arheologice, printre care şi 15 brăţări dacice, cu pierderea acestor bunuri pentru Patrimoniul Naţional, efectuarea de detecţii ilegale în siturile arheologice, şantaj şi violare de domiciliu. Statul Român s-a constituit parte civilă în proces, prin Ministerul Culturii, solicitând un prejudiciu de peste 6,5 milioane de lei.