Unde trebuie căutaţi profesioniştii (I)

Castelul Corvinilor, Sala Dietei, vineri şi sâmbătă (despre duminică voi scrie mâine). Între 150 şi 200 de spectatori, fără să se plângă de aerul rece, care inevitabil îşi face simţită prezenţa într-un castel medieval şi într-o sală de asemenea mărime, au asistat şi au participat la ce-a de-a doua ediţie a Fesivalului „MuziCastel”.
Seara de vineri a aparţinut elevilor şi profesorilor de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” din Deva şi Secţiei de muzică a Colegiului de informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara. Opiniile mele, sincrone cu cele ale spectatorilor: prestaţia instrumentiştilor a fost remarcabilă, pe toate palierele. Ştiu foarte bine că asemenea evenimente nu atrag neapărat mii de oameni, dar cei pe care-i atrag sunt cei ce apreciază excelenţa, profesionalismul, fugind de kitsch şi improvizaţie. Îmi voi permite să scriu un editorial în care voi pomeni multe nume, pentru că aceşti oameni chiar merită. Eforturile lor se consumă de multe ori neştiut şi răsplata maximă este de multe ori prezenţa scenică şi aplauzele spectatorilor. În plus, sunt oameni care nu ocupă funcţii înalte – aceste funcţii sunt rezervate (nu tot timpul, dar parcă prea des în ultima vreme, deja ne-am obişnuit) pentru cei numiţi politic, a căror primă grijă este (nu tot timpul…) să blocheze profesioniştii care le pot ameninţa poziţiile. Passant…
Corurile soţilor Mariana & Gelu Onţanu-Crăciun, „Arlechino” şi „Orfeu”, au oferit un spectacol de zile mari, încălzind aproape la propriu atmosfera. Şaptezeci de tineri, de la copii de clasa a II-a, până la cei de clasa a XII-a, cu repertoriu inspirat, mizanscenă, candoare şi sobrietate, în funcţie de piesa interpretată. Au dat o mână de ajutor şi mai mult decât atât, Mariana Pleşea şi Norina Gruian. Au un rol didactic important Doian Ona şi Mirela Calciu, dar şi mulţi alţi profesori din liceu. Repertoriul lor este foarte bogat, acoperind o paletă largă a preferinţelor. Dacă pentru dirijor, piesele religioase bizantine echivalează cu etalarea măiestriei, pentru public, fie el chiar avizat, exuberanţa, melodicitatea altor piese înseamnă bucuria de a asculta şi de a participa, prin aplauze ritmate, de a intra, fie şi pentru un timp scurt, în starea de graţie în care vezi că viaţa este frumoasă şi grijile dispar.
Aceeaşi stare de graţie a fost transmisă de cvartetele „Maggiore” şi „Cuore”, cu pian şi respectiv de coarde, în care Camelia Iakab, Judith Mărăşescu, Adrian Lazăr, Rodica Bembea şi Cristian Dumitriu au performat în acord perfect cu atmosfera Sălii Dietei, având un repertoriu mult mai vast decât cel prezentat, din raţiuni de timp şi… temperatură, pe scena improvizată. Apoi, cvartetele s-au îmbogăţit, tinzând spre o orchestră de cameră. Alexandru Lazăr, Răzvan Anemţoaei, Mihaela Galambos şi Aranka Babos le-au adus un plus de farmec. Nu ar mai fi chiar mult până la o orchestră de cameră, singura din judeţ.
A fost o seară a excelenţei, iar profesorii pot spune că strădania lor se regăseşte mai ales pe alte scene. Prea puţini dintre aceşti profesionişti în devenire, ce ulterior confirmă, se mai întorc în Deva. O parte din ei o fac, devenind profesori-artişti, ce vor pregăti mereu alţi şi alţi elevi, pe care-i vom vedea doar în perioada lor de liceu. În rest, nu le putem oferi mare lucru, decât eventual bucuria de a fi prezenţi într-un concert, acasă, pentru a avea mulţumirea că sunt apreciaţi şi de ai lor, nu doar de străini.