Traian Dorz, celebrat la un secol de viaţă

Ieri, în incinta Deva Mall, Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” a organizat o manifestare cu totul deosebită, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Traian Dorz, simbol de prim rang al spiritualităţii creştin-ortodoxe din România.
Cu acest prilej, mai multe personalităţi au ţinut să fie prezente la Deva pentru a-l comemora pe cel care s-a născut într-o sfântă zi de Crăciun. Pe toată durata evenimentului, s-a putut vizita şi un stand de carte cu vânzare, al Editurii Traian Dorz din Simeria.
„Traian Dorz a cunoscut suferinţele vieţii de pe front, iar după instaurarea comunismului a avut parte, ca adept şi militant al „Oastei Domnului”, de persecuţii, umilinţe, privaţiuni şi ani grei de închisoare la Oradea, Gherla, Bucureşti, Caransebeş şi Satu Mare. A fost condamnat la 16 ani de muncă silnică, 10 ani de degradare civică şi confiscarea totală a averii. Cu toate acestea, nu a încetat să scrie poezii inspirate din profunda credinţă în Dumnezeu, în Iisus Hristos şi Fecioara Maria, pe care le-a memorat, iar după ieşirea din închisoare, le-a aşternut pe hârtie sau le-a rostit în faţa benzii de magnetofon. Ele s-au răspândit, în ciuda faptului că „Oastea Domnului” era interzisă de autorităţi. În ultimii ani ai vieţii, a avut o intensă activitate misionară, a organizat sărbători literare şi a atras numeroşi tineri spre „Oastea Domnului” şi valorile creştine promovate de această mişcare. Ultimii ani ai vieţii i-a petrecut la Hunedoara, unde a trăit auster, dar cu o mare putere de muncă, de creaţie a unor poezii religioase care au atras aprecierea a sute de credincioşi”, a arătat Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Judeţene. Acţiunea a beneficiat de prezenţa unor personalităţi ecleziastice şi culturale care au susţinut un program ce a cuprins comunicări, recitaluri de cântece şi versuri. Aceste momente au fost prezentate de cântăreţul Costel Busuioc, Părintele Gheorghe Gogan, poeta Nuţi Dragomir, Conf. Univ. Dr. Maricel D. Popa, cântăreaţa Alisa Toma, exegetul operei lui Traian Dorz, Ille Ionatan şi editorul Nelu Beg. (M. Şerban)