Tot mai datori şi tot mai săraci

PSD a reuşit, în 10 luni de guvernare, să pună o ţară întreagă pe jar: patronatele protestează, sindicatele protestează, apărătorii justiţiei, căreia PSD vrea să-i pună căpăstru, protestează.
Reţelele de socializare sunt pline de apeluri pentru participare la ample manifestaţii, la ora la care este anunţată şedinţa de guvern care are pe ordinea de zi modificarea Codului Fiscal prin Ordonanţă de Urgenţă. Întocmirea proiectului de buget pretinde ajustări serioase ale veniturilor promise în campania electorală şi, în loc să dea la o parte minciuna, PSD-ALDE se afundă tot mai tare, căutând soluţii înşelătoare pentru a nu-şi recunoaşte eşecul. Între timp, cursul euro a ajuns la 4,63 lei, preţul la pompă cca. 6 lei/ litru. Pare că vor băga la presă până şi pietrele pentru a stoarce bani, şi, în orice caz, împrumută bani, fără de măsură, apoi îi aruncă în gaura neagră a consumurilor din import. Fenomenul creşterii datoriei publice este pe cale să scape de sub control.
Ministerul Finanţelor Publice a contractat, în anul 2017, împrumuturi de pe piaţa internă de peste 30 miliarde lei, numai în primele 10 luni ale anului, la care se adaugă şi o emisiune de eurobonduri de 1 miliard de euro. Deşi Guvernul României a programat pentru anul 2017 un deficit bugetar de cca. 2,97% din PIB, care presupune o creştere a soldului datoriei brute publice guvernamentale cu cca. 24,5 miliarde lei, ceea ce îngrijorează foarte mult este ritmul în care datoria publică creşte, în sume absolute, dar şi din perspectiva costurilor de finanţare, mai ales pentru că dobânzile au ajuns, din nou, să reprezinte cca. 1,5% din PIB. Deşi pentru o bună fundamentare a deciziilor şi propunerilor formulate la adoptarea viitoarelor acte normative cu caracter fiscal-bugetar, atât la nivel guvernamental cât şi la nivel parlamentar, ar fi strict necesare, lipsesc cu desăvârşire de pe site-urile oficiale următoarele informaţii:
– soldul datoriei publice pentru anii bugetari 2013-2017, atât ca sume absolute, cât şi ca procent în PIB, precum şi sumele absolute împrumutate în contul datoriei (exclusiv refinanţarea) în aceiaşi ani.
– sumele plătite, cu titlul dobânzi aferente, datoriei publice guvernamentale pentru anii bugetari 2013-2017.
– prognozele pentru evoluţia soldului deficitului bugetar structural, a datoriei publice guvernamentale brute, precum şi metodele de ajustare a cheltuielilor publice structurale anticipate de MFP în perioada 2018-2020, în condiţiile devierii semnificative, încă din anul 2015, de la obiectivul pe termen mediu.
Cu lipsa de transparenţă a guvernului românii s-au obişnuit. Dar creşte zi de zi, frustrarea că iar am împrumutat 30 miliarde lei şi iar nu ne-am ales cu nimic. În timp ce guvernul nu aude şi nu vede, funcţionând în lumea lui, autist, economia românească este în degringoladă. Scapă cine poate!

Eleonora-Carmen Hărău,
senator PNL de Hunedoara