Arhive etichete: uniunea europeana

S-au călcat în picioare pentru alimentele de la UE

Cristina Ghenea

Sute de persoane s-au îmbulzit, ieri, să primească ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană. La Deva, mai bine de jumătate din stoc a fost deja epuizat, iar distribuirea produselor va continua luni.

Ulei, fasole şi biscuiţi – mai târziu
Pensionarii cu venituri mai mici de 400 de lei, şomerii, cei care primesc ajutor social şi persoanele cu handicap grav sau accentuat pot beneficia anual de aceste pachete cu alimente de bază. Anul acesta, pachetul cuprinde 11 produse, dar deocamdată, sunt distribuite doar opt dintre acestea. „Fiecare persoană primeşte câte 14 kilograme de făină albă, 7 kilograme de orez, 4 de mălai şi 3 de zahăr, câte două cutii de mazăre boabe şi roşii în bulion, o cutie de bulion de tomate şi paste. Urmează ca, ulterior, să primească şi ulei – 7 litri, un kilogram de fasole boabe şi biscuiţi. Astăzi (n.r. ieri) este prima zi în care distribuim aceste alimente şi vom continua până în martie 2013, produsele venind în ture lunare”, a declarat Ileana Kelemen, consilier în cadrul Serviciului Public Local de Asistenţă Socială Deva.

Păziţi de poliţişti
În total, în municipiul Deva şi în localităţile arondate primăriei – Cristur, Archia, Sântuhalm şi Bârcea Mică – sunt 5.225 de beneficiari ai acestor ajutoare. Doar ieri, la centrul de distribuire a alimentelor s-au înghesuit aproximativ 400 de persoane. Nemulţumiţi de faptul că sunt nevoiţi să aştepte prea mult la coadă, oamenii au început să se împingă şi să se certe între ei, astfel că a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor pentru a linişti spiritele. Mai bine de jumătate din cele 20 de tone de alimente au fost deja distribuite, iar cei care n-au apucat, ieri, să intre în posesia pachetelor, sunt aşteptaţi luni, în intervalele orare 8-12 şi 13-15. Centrul de distribuire din Deva se află pe Aleea Viitorului nr. 3, la parterul creşei.

Gestionarea ecologică a deşeurilor, blocată de consilierii din Petrila

Andreea Lazăr

Gestionarea ecologică a deşeurilor, la nivelul judeţului Hunedoara, a fost adusă, din nou, în atenţia autorităţilor locale şi judeţene. Directorul proiectului european „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor” le-a prezentat, vineri, aleşilor locali şi judeţeni, avantajele şi dezavantajele implementării unui astfel de proiect.
 

Finanţare europeană, pe cale să fie pierdută
Problema gestionării ecologice a deşeurilor pare să fie rezolvată. Cel puţin, pe hârtie. În practică, este mai greu însă, din cauza consilierilor locali de la Petrila, care se opun sistematic construirii deponeului ecologic în acea zonă. Proiectul prevede construirea a două deponeuri, unul pe raza comunei Veţel şi celălalt pe cea a oraşului Petrila. Deşi a existat şi varianta unui singur deponeu în judeţ, aceasta a picat din start, pe motivul că preţul salubrităţii pentru populaţie va fi mai mare decât cel impus de Uniunea Europeană. „Construcţia unui singur deponeu ecologic la Veţel va creşte foarte mult preţul salubrităţii pentru locuitorii Văii Jiului. Mai exact, aceştia ar urma să plătească lunar aproximativ 13 lei pe familie pentru gunoi. Or, acest lucru nu respectă condiţia finanţatorului ca preţul pe gospodărie să nu depăşească venitul minim pe economie al judeţului, şi anume şapte lei”, a afirmat directorul proiectului, Alexei Atudorei.

Primarul Petrilei ridică din umeri
Conştient de faptul că finanţarea ar putea fi pierdută din cauza consilierilor locali pe care îi reprezintă, primarul oraşului Petrila nu are soluţii. „Eu nu mai pot face nimic acum. Le-am explicat consilierilor, în mai multe şedinţe, importanţa acestui proiect dar ei au votat împotrivă de două ori. Luni (n. red. astăzi), voi încerca din nou alocarea terenului pentru construirea deponeului, în cadrul şedinţei de Consiliu Local. Voi discuta din nou cu consilierii despre acest subiect”, a afirmat Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila, în cadrul întâlnirii dintre autorităţile locale şi reprezentanţii proiectului.
Primarii mai au aproximativ o lună ca să găsească soluţii pentru implementarea acestui proiect. Atitudinea consilierilor din Petrila a fost criticată şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Ioan Moloţ. „Legislaţia în vigoare ne obligă ca, până în 2014, să închidem toate gropile de gunoi din judeţ. Incineratoarele de deşeuri nu se pot da în funcţiune până în 2016. Or, dacă acest proiect cade, rămân doi ani în care hunedorenii riscă să plătească sume exorbitante pentru gunoi, din cauză că deşeurile vor fi transportate în alte judeţe, acolo unde există deponeuri. Nu ne permitem să ratăm această finanţare, din ambiţia personală a unor consilieri locali”, a afirmat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean.

Start oficial în lupta pentru finanţări pe LEADER

Nicolle Ebner

Cu întârzierile specifice românilor când e vorba de aplicarea unor noi axe de finanţare de la Uniunea Europeană (UE), Programul LEADER începe să prindă contur… într-o adevărată devălmăşie. În timp ce unele GAL-uri (grupuri de acţiune locală) abia sunt în faza de constituire, astăzi, s-a dat startul sesiunii de depunere a strategiilor pe baza cărora vor fi selectate GAL-urile care vor obţine mult râvnita finanţare europeană.

Unul cu patalama, trei pe drum
În cadrul Programului LEADER, GAL-urile au rolul de a elabora şi promova strategiile de dezvoltare locală, în mediul rural, iar în judeţul Hunedoara s-a conturat ideea constituirii a patru astfel de grupuri de acţiune locală: Ţara Zarandului, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor şi Orăştie, însă, până acum, doar GAL „Ţinutul Pădurenilor” s-a constituit, oficial. Fără să-i mai aştepte pe cei care nu au obţinut „certificatul de naştere”, Ministerul Agriculturii a dat, ieri, startul sesiunii de depunere a strategiilor, sau mai concret, de selecţie a GAL-urilor eligibile pentru finanţare. Perioada de depunere a dosarelor este de 59 de zile, sesiunea urmând a fi închisă în data de 29 octombrie. Ieri, la Direcţia Agricolă, a avut loc o întâlnire între reprezentanţii celor patru GAL-uri şi ai Autorităţii de Management (formată din specialişti ai Direcţiei Agricole Hunedoara şi un reprezentant al ministerului de resort), pentru o serie de clarificări, ştiut fiind faptul că, la axele anterioare de finanţare, guvernul a schimbat permanent regulile, în timpul jocului.

Fonduri limitate
Reprezentanţii Autorităţii de Management susţin că, între hunedoreni nu ar trebui să fie concurenţă, ba chiar le-au dat de înţeles celor prezenţi că ar trebui să se ajute reciproc. Recomandarea este anulată din start, de normele metodologice de aplicare a Programului LEADER. Până acum, la nivel naţional, s-au constituit în jur de 160 de GAL-uri, şi doar 80 vor intra pe finanţare, adică vreo două din fiecare judeţ. De aici şi ezitarea reprezentanţilor celor patru GAL-uri de a depune dosarele de selecţie, mai repede decât termenul limită din 29 octombrie. „Am fi bucuroşi să treacă de selecţie, toate cele patru GAL-uri din judeţul Hunedoara. Din punct de vedere al capacităţii de implementare a programului de dezvoltare rurală, LEADER este o adevărată întreprindere care va funcţiona, dacă are oameni competenţi”, a declarat directorul executiv adjunct al Direcţiei Agricole, Emil Gavrilă, şeful comisiei locale de evaluare a conformităţii şi eligibilităţii dosarelor. În cazul în care, la verificare, comisia de evaluare descoperă lipsuri, GAL-urile au doar o singură şansă de corectare a dosarului.
În România, Programul LEADER reprezintă cea de-a patra axă de dezvoltare a satelor româneşti, program ce beneficiază, în prima etapă, de 2,5 la sută din fondurile europene de dezvoltare rurală.

Winkler: Nerecunoaoterea în UE a sentintelor din România – consecinta directa a unui raport negativ al CE pe justitie

Nerecunoaşterea în Uniunea Europeană (UE) a sentinţelor judecătoreşti din România va fi consecinţa directă a unui raport negativ al Comisiei Europene (CE) cu privire la progresele înregistrate în reforma justiţiei, susţine parlamentarul european Iuliu Winkler, candidat al UDMR în alegerile din 7 iunie.
Potrivit deputatului european, cei care fac legătura directă între suspendarea fondurilor europene pentru România şi un raport negativ pe justiţie din partea CE, greşesc.
”Cred că, dacă raportul pe care îl aşteptăm cu sufletul la gură în iunie va conţine poziţii, semnale negative, dacă va conţine, din nou, observaţii mai grave, consecinţa directă a acestuia, care se poate aplica României de către CE este nerecunoaşterea sentinţelor judecătoreşti în UE. Există un sentiment negativ la adresa performanţelor României, ca nou stat membru al UE şi acesta ar putea să influenţeze luarea altor decizii. Dar, eu cred că aceia care fac legătura directă între suspendarea fondurilor sau amânarea lor ca efect al raportului pe justiţie greşesc puţin”, a afirmat Iuliu Winkler.
Referitor la reforma în justiţia din România, candidatul UDMR la PE a precizat că în centrul acesteia trebuie să se afle cetăţeanul. ”Din perspectiva cetăţeanului, care trebuie să fie beneficiarul actului de justiţie, cred că suntem încă la începutul unei căi lungi, pe care o avem de parcurs atât din punct de vedere al celerităţii, cât şi din punct de vedere al gradului în care se aplică legile.(…) Cred că cetăţeanul trebuie să fie în centrul acestei reforme, cum de altfel, trebuie să fie în centrul oricărei activităţi a noastre ca şi parlamentari europeni sau parlamentari în România”, a precizat Iuliu Winkler.
Deputatul european a subliniat faptul că UDMR, prin parlamentarii săi de la Bucureşti, precum şi prin cei din PE, va continua să aibă aceeaşi poziţie consecventă legată de depolitizarea actului de justiţie şi la lupta împotriva corupţiei.
”UDMR a susţinut întotdeauna şi va susţine măsurile care ţin de lupta reală împotriva corupţiei, de instrumentele care trebuie create în România în plan legislativ şi instituţional, care să ajute la o reformă reală, la o luptă adevărată împotriva corupţiei şi nu la o mascaradă sau la acţiuni populiste”, a mai spus Iuliu Winkler.