Arhive etichete: maidanezi

Atenţie la maidanezi! În spitalele din judeţ, vaccinul antirabic este aproape epuizat

Cristina Ghenea

Problema câinilor vagabonzi din judeţ devine cu atât mai gravă, cu cât stocurile de vaccin antirabic din spitale sunt aproape epuizate. Şi asta, în condiţiile în care rabia poate fi fatală.
Sute de hunedoreni au ajuns la spital în acest an, după ce au fost muşcaţi de câinii maidanezi. Singurul tratament eficient împotriva turbării – vaccinul antirabic – devine un fel de poţiune magică, râvnită de mulţi, dar foarte greu de obţinut, după ce Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino a încetat producţia acestuia. Astfel că, deja au fost afectate toate spitalele de boli infecţioase din ţară, inclusiv cele din judeţul nostru, ale căror stocuri sunt aproape epuizate.

Doar pentru cinci persoane
Deşi secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva deserveşte inclusiv cetăţenii din Simeria şi Orăştie, dozele pe care medicii de aici le mai au pe stoc ajung pentru vaccinarea a doar cinci persoane. Lucru destul de grav, având în vedere că, potrivit directorului medical al spitalului, doctorul Ioan Demeter, de la începutul anului şi până în prezent, 150 de oameni au ajuns la această unitate, după ce au fost muşcaţi de câini vagabonzi. Situaţia este asemănătoare şi la spitalul din Hunedoara, unde anul acesta, au fost imunizate împotriva rabiei 119 persoane. Medicii de aici spun că dozele mai ajung pentru vaccinarea a 10 pacienţi. De asemenea, tot atâtea doze mai are şi spitalul din Brad. „Din martie până acum, am avut 20 de astfel de cazuri, ceea ce este îngrijorător, având în vedere că anul trecut, pe perioada celor 12 luni, am avut, în total, 19 cazuri“, spun reprezentanţii unităţii brădene. Totodată, spitalul din Vulcan – singura unitate medicală din Valea Jiului în care se poate face acest tip de vaccin – mai are pe stoc 20 de cutii, a câte cinci fiole fiecare. „Anul acesta am avut 135 de pacienţi muşcaţi de câinii vagabonzi. Deocamdată, nu ne facem probleme în ceea ce priveşte epuizarea stocului, însă trebuie să găsim o soluţie pentru viitor“, a declarat Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan.

Ministerul Sănătăţii va împărţi 2.500 de doze în spitale
Printr-un comunicat emis în urmă cu câteva zile, Ministerul Sănătăţii transmite că Institutul Cantacuzino are un stoc de aproximativ 2.500 doze de vaccin antirabic, care pot fi utilizate de către spitalele de boli infecţioase din ţară. Mai mult, se pare că problema are şi o rezolvare, însă aceasta vine, în cele din urmă, de la străini. Asta, pentru că în acelaşi comunicat, se precizează că producătorul francez de vaccinuri Sanofi-Pasteur a asigurat Ministerul că, în această perioadă, aşteaptă un lot de import din acest produs şi nu vor exista disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte asigurarea produsului pe piaţa din România.
Rabia, sau, altfel spus, turbarea, este produsă de un virus ce afectează sistemul nervos central. Perioada tipică de incubaţie a virusului rabic este de patru-şase săptămâni, după care apar şi primele simptome ale bolii – febră, tuse, dureri abdominale şi anxietate. Funcţiile inimii, plămânilor şi a altor organe vitale pot fi menţinute pentru un timp prin măsuri medicale intensive, dar în cele din urmă pacientul va deceda.

Nu scăpăm uşor de maidanezi

Cristina Ghenea

Dacă până ieri, mai exista o speranţă de a scăpa de câinii maidanezi, acum, trebuie găsite noi soluţii pentru a „curăţa“ străzile de haitele agresive întâlnite la tot pasul.

Asta, după ce Curtea Constituţională a României a decis că legea referitoare la eutanasierea câinilor comunitari este neconstituţională. Problema este, însă, că administRaţiile locale sunt nevoite acum să găsească o metodă care să înlocuiască eutanasierea.

Soluţii există
Primarii hunedoreni nu sunt pesimişti în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii viabile care să rezolve problema câinilor maidanezi. De exemplu, primarul municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, spune că va lua o decizie împreună cu cetăţenii urbei. „Nu renunţ la ideea sondajului, pentru că vreau să ştiu părerea hunedorenilor în ceea ce priveşte strângerea câinilor fără stăpân în adăposturi sau sterilizarea şi lăsarea lor în teritoriu. Mă bucur că ju-
decătorii Curţii Constituţionale au luat această decizie, pentru că eu iubesc animalele. Urmează ca în scurt timp, să organizez o întâlnire cu toţi preşedinţii asociaţiilor de proprietari, pentru a discuta aceste aspecte cu ei înainte de începerea sondajului“, a declarat Ovidiu Hada. De asemenea, şi primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, vede cu ochi buni decizia Curţii Constituţionale. „Personal, nu sunt de acord cu eutanasierea, pentru că sunt un iubitor al necuvântătoarelor. Am avut multe audienţe la primărie, în care mi s-a solicitat toleranţă pentru animalele fără stăpân, dar, totuşi, sunt conştient de faptul că reprezintă un pericol pentru cetăţeni. De aceea, asigurăm sterilizarea câinilor şi încercăm să prevenim înmulţirea necontrolată a acestora şi vom derula şi o campanie de informare a cetăţenilor, privind modul de gestionare a câinilor fără stăpân“, a precizat Florin Cazacu.

„E o bazaconie“
Mircia Muntean, însă, primarul municipiului Deva, spune că prin această decizie a Curţii Constituţionale s-a dat cu piciorul singurei metode viabile care ar fi putut să ne aducă şi pe noi, românii, în rândul europenilor. „E o bazaconie, mai multe nu pot spune. Bănuiesc că acum, cei de la Curtea Constituţională vor veni şi cu soluţii, dacă tot au fost de părere că eutanasierea nu este potrivită pentru a scăpa de câinii maidanezi şi de pericolul pe care aceştia îl reprezintă“, a precizat primarul Devei.

Studiu de 10.000 de lei, dedicat maidanezilor

Carmen Cosman
   
Primăria municipiului Petroşani a decis să aloce 10.000 de lei, doar ca să afle care este părerea cetăţenilor în problema câinilor fără stăpân.
Maidanezii din municipiul Petroşani se vor transforma în obiect de studiu, pe care îl va realiza Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Petroşani. Suma alocată în acest sens este de 10.000 de lei, iar pentru realizarea acestui studiu, s-a mers pe încredinţare directă, printr-un parteneriat încheiat între Primăria Petroşani şi Universitate.
Edilii susţin că vor să afle care este părerea oamenilor în legătură cu problema maidanezilor. „S-a recurs la această metodă, pentru a se afla care este opinia cetăţenilor în legătură cu problema câinilor vagabonzi, precum şi ce soluţii ar trebui să găsească administraţia publică locală pentru a rezolva această problemă”, a declarat Nicolae Taşcă, purtător de cuvânt al primăriei. El spune că în baza acestui studiu, va fi luată o decizie, evident, tot în limitele prevederilor legale.
Chiar dacă numărul lor a scăzut semnificativ, în urma acţiunilor de sterilizare, câinii vagabonzi reprezintă încă o problemă în Petroşani. Legislaţia în vigoare nu dă dreptul eutanasierii patrupedelor, decât în cazul în care acestea sunt bolnave. Reprezentanţii Primăriei Petroşani nu ştiu câţi câini sunt pe străzi, dar estimează că sunt câteva sute, iar sterilizarea şi crotalierea acestora nu rezolvă şi problema agresivităţii lor. În aceste condiţii, edilii au ajuns să considere că rezolvarea problemei câinilor comunitari ar veni doar prin schimbarea actualei legislaţii.

Zeci de maidanezi „deversaţi” la marginea Hunedoarei

Maximilian Gânju

Dealurile dintre localităţile Silvaş şi Hunedoara sunt cutreierate de haite de câini vagabonzi înfometaţi, aduşi cu autovehiculele şi descărcaţi acolo de persoane necunoscute, la adăpostul întunericului, spun localnicii.

Trei haite, la marginea satului
Cel puţin 30 de câini comunitari fără crotalii în urechi formează o haită aciuată pe lângă o stână de lângă Hăşdat. La câţiva kilometri mai departe, la limita satului Silvaş, alte două haite cu zeci de câini hămesiţi dau târcoale gospodăriilor localnicilor. Oamenii spun că patrupedele au fost aduse de necunoscuţi cu o camionetă pe timp de noapte, iar cum câinii nu au crotalii care să arate de unde provin şi dacă au fost măcar sterilizaţi, este greu să fie găsiţi „stăpânii”. Cert este că, dacă nimeni nu-i va aduna pentru a-i duce într-un adăpost, nu va mai trece mult timp până când cineva va fi atacat sau până când animalele din gospodărie le vor fi vânate de maidanezii înfometaţi.
„De prin februarie, au început să apară şi sunt din ce în ce mai mulţi. Până acum, nu s-a întâmplat nimic rău, pe la o casă au fugărit găinile. Dacă nu vor fi prinşi, cum sunt flămânzi, ne vor ataca. În sat, sunt oameni bătrâni, care se duc cu vitele pe câmp la primăvară şi este pericol. Trebuie să se facă ceva ca să nu se întâmple cum a fost în alte părţi, să găsim oameni omorâţi pe câmp”, spune Valer, un sătean din Silvaşu de Sus.

Aduşi cu două autoutilitare
Acelaşi pericol este şi lângă Hăşdat, iar unul dintre ciobanii de la stâna în apropierea căreia câinii s-au adunat spune că maidanezii sunt la fel ca haitele de lupi. „Dacă e unul singur, nu are curaj să sară, dar când sunt în haită, nu fug nici dacă dai cu bâta în ei. Avem ciobăneşti la stână şi nu au curaj să se pună cu ei. Ăştia se luptă cu ursul şi am văzut că se duc către Hunedoara”, spune bărbatul. Locuitorii cartierului Hăşdat confirmă că seara, câinii coboară spre containerele de gunoi de la marginea localităţii şi se tem să nu fie atacaţi. Tot aceştia mai spun că patrupedele sunt aduse la adăpostul întunericului şi abandonate pe câmp cu două autoutilitare Logan de culoare albastră. Nimeni n-a reuşit însă să vadă şi numărul de înmatriculare al maşinilor, astfel încât să se poată afla de unde provin câinii şi cine se face vinovat de încălcarea legii.

Adăpostul pentru maidanezi a intrat în funcţiune

Andreea Lazăr

Problema câinilor maidanezi din municipiul Deva este aproape de rezolvare. Noul adăpost pentru patrupede, anunţat cu surle şi trâmbiţe de reprezentanţii municipalităţii, a început să funcţioneze de la sfârşitul săptămânii trecute. Adăpostul are o capacitate de 50 de animale şi este situat în zona Sântuhalm, în apropierea celui vechi. Investiţia este una privată, în parteneriat cu Primăria Deva şi dispune de personal specializat atât în prinderea, cât şi în tratarea animalelor.

Sunt deja „cazaţi” 50 de câini
După darea în folosinţă a adăpostului, în doar patru zile, au fost adunaţi de pe străzile Devei peste 50 de câini, în special din zonele centrale ale oraşului. Animalele sănătoase sunt sterilizate şi apoi eliberate, din nou, pe stradă. Cele foarte bătrâne sau bolnave sunt, însă, eutanasiate. „Adăpostul existent era supraaglomerat şi asta, în condiţiile în care oraşul era plin de câini comunitari. Trebuia găsită o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. Ştim că a trecut mult timp de când am anunţat amenajarea unui nou adăpost, dar ne bucurăm că am reuşit să facem acest lucru în final. Câinii nu vor dispărea peste noapte din oraş, dar, în limitele legii, promitem că vom rezolva această problemă. De asemenea, iubitorii de animale pot să adopte patrupede din acest adăpost, gratuit, cu condiţia să nu le dea drumul pe stradă ulterior”, a declarat Marcel Morar, viceprimar al Devei.

O sută de lei pe zi pentru un animal
În baza contractului încheiat între Primăria Deva şi firma care a construit şi administrează adăpostul, costurile zilnice cu un câine se ridică la aproximativ o sută de lei. Doar pentru prinderea unui animal, administraţia locală plăteşte 75 de lei. La această sumă, se adaugă cazarea, în valoare de 6 lei, pentru fiecare zi în care câinele este ţinut în adăpost. Sterilizarea unui mascul costă 50 de lei, în timp ce pentru o femelă, suma se ridică la 110 lei. De asemenea, dacă patrupedul este bolnav, Primăria mai plăteste alţi 15-20 de lei pentru tratamentul acestuia. „Ştim că sunt costuri foarte mari, dar nu mai puteam permite ca oamenii să fie atacaţi de aceşti câini pe stradă. Odată prinşi şi sterilizaţi, costurile se vor reduce”, a mai adăugat Marcel Morar.
Potrivit autorităţilor locale, pe străzile Devei se plimbă nestingheriţi peste 400 de câini comunitari. Vechiul adăpost găzduieşte deja aproximativ 600 de maidanezi, cu 200 mai mult decât capacitatea sa. Din cauză că aici nu se mai primeau animale, reprezentanţii administraţiei locale nu au avut altă alternativă, decât să lase câinii pe stradă, până ce noul adăpost nu a fost finalizat.