Arhive etichete: featured

Kosoni de aur recuperaţi de peste hotare

03-kosoniNatalia Bumbac

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut din Regatul Belgiei, în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, prin cooperare judiciară internaţională, repatrierea a trei monede Koson din aur, care au părăsit ilegal teritoriul României. „Loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach, sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi vor fi depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Bucureşti.

Repatrierea monedelor reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale. Mai sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte două monede Koson din aur din Polonia şi Spania”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Au fost scoase ilegal din ţară
Nu este singura acţiune a procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia încheiată cu succes în care au recuperat diverse obiecte de patrimoniu. În perioada 2007 – 2015, au coordonat alte 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. „Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II – I î. Hr., la Tomis şi Callatis, 262 monede Koson din argint, 13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum şi aproximativ 12.000 monede de argint şi bronz. Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI”, se menţionează în acelaşi comunicat.

Pompierii au fost păcăliţi de fum

Natalia Bumbac

Ieri, în jurul orelor 11.00, pompierii de la Detaşamentul din Deva au fost alertaţi cu privire la un incendiu care a izbucnit la un apartament situat la etajul şase al unui bloc de pe Bulevardul Iuliu Maniu din municipiu.

Sosiţi la faţa locului, pompierii au încercat să urce scara blocului pentru a ajunge la locuinţa de unde ieşea fum pe geamul de la bucătărie. Doar că acest lucru nu a fost posibil, deşi erau echipaţi cu măşti cu oxigen, pentru că şi casa scării era inundată cu fum. Astfel, singura soluţie pentru a putea intra în apartament a fost să urce prin exterior, folosindu-se de scara de intervenţie din dotarea autospecialelor. După ce au reuşit să intre în locuinţă, pompierii au constatat că sursa incendiului vine din altă parte.
„Incendiul a fost provocat de către un locatar din bloc care a uitat o lumânare aprinsă într-o boxă situată la etajul patru. În încăperea respectivă erau mai multe obiecte care au luat foc, iar fumul a inundat coloana de aerisire ale cărei guri au fost acoperite de unii proprietari, iar de alţii nu. Locuinţa de la şase nu avea acoperite canalele de aerisire, astfel încât fumul a inundat apartamentul, de unde s-a creat şi confuzia că incendiul s-ar manifesta în locuinţa de la etajul şase”, a explicat căpitanul Bogdan Dănăiaţă, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara. Potrivit aceleiaşi surse, nu au fost înregistrate pagube majore rezultate din incendiu, în boxă fiind doar lucruri vechi. Păgubiţi au fost doar proprietarii al căror apartament a fost inundat cu fum, deoarece pentru a putea pătrunde în interior, pompierii au fost nevoiţi să spargă geamurile de la bucătărie.

Ce spun experţii despre sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor

Sorina Popa

În următoarea perioadă, vor fi organizate licitaţiile pentru desemnarea operatorilor care vor funcţiona la deponeul ecologic de gunoi de la Bârcea Mare. Autorizaţia de construire a obiectivului a fost eliberată, susţine Dorin Gligor, vicepreşedintele CJ Hunedoara, ca atare, investiţia poate demara în forţă. Pentru a afla mai multe amănunte în legătură cu proiectul cofinanţat cu fonduri europene, am discutat cu Ioan Prip, directorul executiv ADI – Deşeuri Hunedoara, Alexei Atudorei, expert tehnic, membru în conducerea Asociaţiei Internaţionale a Deşeurilor Solide şi Călin Trelea, expert instituţional în cadrul acestei investiţii.
– De ce s-a ajuns să se împartă judeţul în patru zone, pentru organizarea licitaţiilor care să desemneze operatorii care vor presta în aceste zone?
Alexei Atudorei: Proiectul de management integrat al deşeurilor se face pe baza unor legi, ghiduri, care iau în considerare date existente, anumite criterii. Este vorba despre numărul populaţiei, densitatea pe kilometru pătrat, cantitatea de deşeuri generate de cetăţeni, infrastructura existentă, veniturile populaţiei şi plata pe care trebuie să o facă pentru acest serviciu. Condiţia de bază de la care se pleacă este suportabilitatea populaţiei, care este de 1,8 la sută din veniturile celor mai săraci (deci la cea mai mică). S-a încheiat un contract între Ministerul Mediului, o firmă din Grecia şi alta din Bucureşti, astfel încât s-a ajuns la concluzia că în judeţul Hunedoara se pretează să funcţioneze patru zone de unde operatorii vor colecta deşeurile şi le vor transporta la deponeul de la Bârcea Mare. Asta, ţinând cont de toate cele amintite, dar şi de distanţele care trebuie parcurse de maşinile care transportă gunoiul la deponeu, de căile de acces către acesta şi, mai ales, de cele patru staţii de sortare şi transfer existente deja în fiecare din aceste patru zone, care au fost construite prin Programul PHARE.
– Care este relaţia dintre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Deşeuri Hunedoara şi primăriile din judeţ, în cadrul proiectului? Cine este, de fapt, beneficiarul investiţiei?
Ioan Prip: Beneficiarul acestui proiect este, temporar, Consiliul Judeţean Hunedoara. Era necesară o asociere între toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, astfel că s-a constituit  (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Deşeuri (ADI). Tehnic, dacă nu avea condiţia să existe ADI-Deşeuri, nu se putea semna contractul pentru fondurile europene necesare realizării deponeului ecologic de gunoi de la Bârcea Mare. Cele 69 de unităţi administrativ teritoriale (adică municipiile, oraşele şi comunele din judeţ) plus Consiliul Judeţean, au fiecare câte un vot în ADI-Deşeuri. Contractul de finanţare a fost semnat de către Consiliul Judeţean, ca beneficiar temporar, vizat de ADI, în numele şi pe seama unităţilor administrativ teritoriale membre ale asociaţiei. Adică, populaţia este beneficiarul investiţiei. Proiectul are două etape: una de închidere a deponeurilor neconforme. Acestea sunt gropile de gunoi de la Petrila, Aninoasa, Lupeni, Haţeg, Călan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Deva şi Orăştie. Groapa de la Brad s-a închis mai devreme. Dintre gropile vechi, sunt închise cea de la Călan (n.r. chiar ieri s-a finalizat procesul de închidere a gropii) şi de la Hunedoara. Celelalte sunt în fază avansată de închidere. După asta, urmează partea de construcţie a unei staţii mari de transfer şi de sortare în Valea Jiului şi, fireşte, construcţia deponeului central, a cărui primă celulă, plătită cu fonduri europene, trebuie finalizată până la sfârşitul acestui an. Apoi, tot până la sfârşitul anului, trebuie făcută selectarea operatorilor pentru administrarea deponeului central şi a celor care vor colecta deşeurile. Pentru deponeul central, selecţia o face Consiliul Judeţean Hunedoara, iar ADI se va ocupa de selectarea operatorilor care colectează gunoiul în cele patru zone în care s-a împărţit judeţul.

– Ce se întâmplă în cazurile în care o unitate administrativ teritorială vrea să se retragă din acest proiect, chiar dacă rămâne membru al ADI Hunedoara? Avem exemplul Primăriei Hunedoara, a cărei conducere a declarat că şi-a înfiinţat propriul serviciu de salubritate, vor să-şi construiască propria staţie de compost şi să-şi transporte singuri gunoiul la deponeul de la Bârcea. Adică, nu sunt de acord ca un colector zonal să opereze pe raza municipiului.
Călin Trelea: În cazul municipiului Hunedoara, situaţia reprezintă o criză, pentru că acolo, societatea de salubrizare a intrat în insolvenţă. Cei de la Hunedoara au decis să-şi înfiinţeze un serviciu de salubrizare, deşi consilierii locali au votat o hotărâre prin care îşi asumau participarea la acest proiect. De fapt, întreaga investiţie a fost concepută pe baza unor date, numărul populaţiei, cantitate de deşeuri etc. Acum, dacă aleşii din municipiul Hunedoara s-au răzgândit şi nu mai vor să ia parte la proiect, ca să depoziteze deşeurile la deponeul de la Bârcea vor trebui să plătească un preţ enorm. În plus, toate investiţiile făcute pentru municipiul Hunedoara, vor trebui rambursate de către hunedoreni Uniunii Europene. Banii nu îi ia nici ADI, nici Consiliul Judeţean. Vorbim de următoarele sume: valoarea închiderii gropii de gunoi, de 10 milioane de lei, o cotă de 15 la sută din investiţie deponeului de la Bârcea Mare, care se ridică la 94 de milioane de lei, 15 la sută din investiţiile în pubele. Una peste alta, dacă nu mai vrea să participe la proiect, Consiliul Local Hunedoara va trebui să plătească aproximativ 10 milioane de euro.

Poliţistul hunedorean al anului

Oana Mihnea

Ca în fiecare an, odată cu sărbătorirea Zilei Poliţiei Române, punctul culminant în cadrul festivităţii l-a constituit acordarea titlului de „Poliţistul anului 2014“ în judeţul Hunedoara. De această dată, comisarul de poliţie Daniel Enea (foto), din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al IPJ Hunedoara, a primit distincţia.

Remarcat pentru profesionalismul de care a dat dovadă, pentru eficienţa şi seriozitatea demonstrată în timpul activităţilor desfăşurate pe parcursul anului 2014, „Poliţistul anului“ a primit titlul în faţa prefectului Sorin Vasilescu, a colegilor din întreg judeţul şi a invitaţilor din partea administraţiei locale şi din principalele instituţii hunedorene. Cu acest prilej, comisarul Daniel Enea a declarat: „Sunt foarte emoţionat, nu mă aşteptam să fiu eu desemnat. Mulţumesc pentru încrederea acordată şi mă bucur că am reuşit, alături de colegii mei, să contribui la asigurarea unui climat de siguranţă în rândul cetăţenilor hunedoreni. De acum înainte, cu siguranţă voi fi şi mai motivat să mă implic în activităţi“.

De 22 de ani în Poliţie
Printre multe alte calităţi pe care le are comisarul Daniel Enea, modestia îl caracterizează cel mai bine. Chiar dacă are motive de mândrie, preferă să nu facă din asta un subiect de discuţie. Este angajat în cadrul MAI din anul 1993, începându-şi activitatea ca agent de poliţie. Din anul 2005 a devenit ofiţer şi este parte a Serviciului de Investigaţii Criminale al IPJ Hunedoara. S-a specializat pe combaterea furturilor, în principal a celor legate de autoturisme. Din anul 2006 a participat la şapte misiuni internaţionale şi a acordat sprijin poliţiştilor din Italia, tot pe linie de furturi, pentru destructurarea grupurilor infracţionale transfrontaliere. Vorbeşte fluent mai multe limbi străine, între care italiană şi engleză.

Municipiul Hunedoara se întoarce în timp. Zona Castelului Corvinilor va „îmbrăca” straie de epocă

Natalia Bumbac

Primăria municipiului Hunedoara intenţionează în perioada următoare să reabiliteze întreaga zonă în care se situează Castelul Corvinilor. Este vorba de un proiect prin care perimetrul din vecinătatea monumentului istoric va fi amenajat astfel încât să redea atmosfera anilor 1900. În prezent, angajaţii primăriei lucrează la studiul de fezabilitate, urmând ca proiectul să fie depus pentru finanţare din fonduri europene.
„Proiectul la care lucrăm în prezent presupune amenajarea unei suprafeţe de şase hectare, alta decât curtea Castelului Corvinilor. Lucrările efective presupun modernizarea reţelei stradale din zona monumentului istoric, reamenajarea parcului din Centrul vechi şi transformarea lui într-unul cu tematică istorică, în care să redăm atmosfera anilor 1890-1900. Vor mai fi reabilitate patru poduri şi va fi amenajată o zonă de promenadă pe malul drept al Râului Cerna. Ne dorim să realizăm acest proiect, pentru ca turiştii veniţi să viziteze castelul, care este reprezentativ pentru epoca medievală, să poată retrăi şi atmosfera de la sfârşitul secolului XIX şi să-şi dorească să petreacă mai mult timp în municipiul nostru. Din estimările noastre, costurile lucrărilor pe care ne propunem să le realizăm vor fi între şase şi 10 milioane de euro. Proiectul va fi depus în luna iunie la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest, pentru a obţine finanţare din fonduri europene”, a declarat Viorel Arion, primarul municipiului Hunedoara.
Printre obiectivele propuse pentru a fi realizate se numără şi înfiinţarea unui muzeu al fierului în clădirea fostei Întreprinderi de Gospodărire Orăşenească. Potrivit edilului şef al municipiului Hunedoara, în cadrul muzeului vor fi expuse diverse obiecte reprezentative pentru istoria fierului, dar şi o colecţie de fotografii cu aceeaşi tematică.

Clubul CFR Simeria face parte din familia Udinese Academy

Oana Mihnea

Ieri, la Centrul de Afaceri din Simeria, s-a semnat acordul de colaborare între Clubul Sportiv CFR Simeria şi Academia de fotbal a clubului Udinese Calcio, una dintre cele mai importante din fotbalul italian.

Proiectul se adresează echipelor de juniori ai CFR Simeria, club care s-a axat în ultimii ani pe creşterea şi promovarea acestora. La semnarea contractului de asociere au fost prezenţi Paolo Poggi, coordonatorul sectorului juniori Udinese Calcio, Massimiliano Ferrigno, responsabil al proiectului, Mattia Notari, coordonator tehnic al proiectului, Horaţiu Guţă, responsabil proiect Udinese Academy în România, Ciprian Paraschiv, manager Dezvoltare Fotbalistică, Mircea Sârbu, preşedintele AJF Hunedoara, Adrian Popovici, preşedinte CS CFR Simeria, Vasile Hriţac, vicepreşedinte CS CFR Simeria, şi nu în ultimul rând, primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu.

Posibili viitori campioni de la Simeria
Începând de acum, tânăra generaţie a clubului de fotbal din Simeria va beneficia de cele mai bune cunoştinţe şi metode de pregătire. Mai exact, Academia Italiană va transmite principiile şi regulile după care funcţionează prin antrenorii de la Simeria, ţinta fiind juniorii pasionaţi de fotbal. După aproximativ un an de zile, italienii vor veni să vadă modul cum au evoluat tinerii sportivi, scopul fiind acela de a-i selecţiona pe cei mai buni. Massimiliano Ferrigno s-a arătat încântat de colaborare şi a menţionat faptul că speră să găsească un campion al Udinese între copiii de la Simeria.

O nouă idee de dezvoltare a sportului
Potrivit lui Emil Rîşteiu, de acum înainte, rolul autorităţilor locale este de a supraveghea bunul mers al lucrurilor. „Le doresc juniorilor mult succes şi să aibă grijă, pentru că au o mare responsabilitate pe umeri. Prin intermediul acestui proiect încercăm să dăm o altă idee de dezvoltare a sportului în Simeria, prin asociere ajungându-se la o certificare a ceea ce se va întâmpla din punct de vedere al educaţiei sportive din oraş. Ce mă bucură mai mult este că s-a văzut interes atât din partea copiilor, cât şi  părinţilor acestora, pentru a merge după noi reguli, a participa la altfel de antrenamente şi a adopta un nou comportament. Referitor la infrastructura sportivă, avem minimul necesar pentru dezvoltarea celor 143 de copii care se antrenează la CFR Simeria“, a declarat primarul Simeriei.
La începutul lunii februarie, antrenorii celor de la CFR Simeria, precum şi reprezentanţii conducerii clubului galben-albastru au luat parte la un stagiu în care au putut vedea cum se pregătesc copiii şi juniorii Academiei lui Udinese. CFR Simeria se numără printre primele cluburi din România care colaborează cu Academia italiană.

Incendiu la complexul hotelier Gambrinus din Petroşani

Maximilian Gânju

Un incendiu izbucnit în noaptea de marţi spre miercuri la un complex turistic din Petroşani, situat la intrarea în Defileul Jiului, se putea transforma într-o adevărată tragedie. Mobilizarea pompierilor din Petroşani a făcut ca pagubele să fie reduse şi nimeni să nu fie rănit.

Observat de un turist
Incendiul a fost observat în jurul orei 23.30 de către un turist cazat într-o aripă din cele patru ale complexului Gambrinus din Petroşani. Tânărul, înainte de a se duce la culcare, a ieşit în curtea hotelului pentru a fuma o ţigară şi a văzut flăcări foarte mari în lateralul clădirii şi şi-a dat seama că toţi cei aflaţi înăuntru sunt în pericol. Flăcările au cuprins o scară exterioară din lemn, o terasă tot din lemn şi acoperişul clădirii. „Am ieşit la ţigară şi de la uşa recepţiei m-am dus în parcare. Vroiam să văd cum arată noaptea Petroşaniul, să nu mă plictisesc cât timp fumez. Am simţit fum şi apoi am văzut flăcări de vreo şapte-opt metri la clădire. Am fugit înăuntru şi am strigat la toţi să iasă că arde. În hotel nu se simţea fum, nu era nimic suspect. Apoi s-a sunat la 112 şi imediat au venit pompierii”, a spus tânărul. Turiştii care dormeau la acea oră au fost scoşi teferi din hotel şi nimeni nu a fost rănit.

Zeci de pompieri au fost mobilizaţi
Imediat la faţa locului au fost mobilizaţi zeci de pompieri militari din cadrul Detaşamentului Petroşani, mai multe autospeciale cu apă şi spumă, dar şi una dotată cu o scară mecanică, iar intervenţia rapidă a făcut ca un dezastru să fie evitat. „Iniţial am plecat cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă şi zece subofiţeri. Au mai fost chemate în sprijin încă trei autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autoscara mecanică şi încă zece subofiţeri, dar şi trei ofiţeri. Ora 1,45 a fost momentul lichidării incendiului însă noi am mai rămas până la ora 2 şi 10 minute. A fost afectat de incendiu acoperişul pe o suprafaţă de circa 160 de metri pătraţi, scheletul de lemn al scării exterioare, o terasă de lemn. Incendiul s-a produs din cauza scânteilor căzute pe acoperiş de la un coş de fum”, a declarat Cristian Baleia, adjunctul şefului Detaşamentului de Pompieri Petroşani. Deasupra centralei termice a complexului era construită o terasă iar scânteile de la coşul de fum au sărit pe acoperişul de lemn al terasei care a luat foc şi de acolo flăcările au cuprins scara exterioară, urcând până la acoperişul clădirii.

Primarii hunedoreni – on sau off-line pe Facebook?

Natalia Bumbac
Oana Mihnea

Reţelele de socializare s-au transformat în ultima perioadă într-o tribună importantă pentru politicieni. Aici îşi postează mesajele care vor să ajungă mai rapid la electorat, tot aici îşi lansează atacurile faţă de adversari sau îşi anunţă planurile pe care le au în viitor. S-a întâmplat să aflăm despre demisia unui ministru de pe pagina sa de Facebook, sau să aflăm care sunt rezultatele alegerilor prezidenţiale de la secţiile de votare de pe alte meridiane ale globului, tot de pe reţelele de socializare. Aşadar, Facebook-ul îşi demonstrează constant utilitatea, iar în acest sens am stat de vorbă cu mai mulţi primari din judeţ, pentru a vedea dacă sunt utilizatori şi care este atitudinea lor faţă de acest fenomen.
Primeşte mesaje de la cetăţeni
Primarul municipiului Hunedoara, Viorel Arion, se declară un utilizator al reţelei de socializare, care uneori îl ajută să afle despre problemele cu care se confruntă cetăţenii din comunitatea pe care o păstoreşte. „Am pagină pe Facebook şi mă ocup personal de administrarea acesteia. Primesc zilnic mesaje de la cetăţeni în care îmi comunică problemele pe care le au, de la necesitatea de a instala o bancă,  până la eventuale neînţelegeri pe care le au cu vecinii. Postez de fiecare dată lucruri care consider că sunt importante pentru a le împărtăşi cu cei 5.000 de prieteni pe care-i am pe pagina de socializare. Mai există şi o pagină de Facebook a primăriei, unde primim zilnic câte 10 sesizări de la cetăţeni pe care le discutăm în şedinţele de la primărie pentru a le găsi o rezolvare”, a afirmat Viorel Arion, primarul municipiului Hunedoara.
Evită să intre în polemici
Şi primarul municipiului Brad, Florin Cazacu s-a conformat vremurilor, înfiinţându-şi un profil pe Facebook, unde comunică cu persoanele apropiate. Acesta postează diverse mesaje care se bucură de succes, doar cel cu adopţia căţelului salvat de pompieri a adunat peste 6.500 de vizualizări. „Mă număr printre utilizatorii paginii de socializare, am profil privat, dar şi pagină de persoană publică. Pagina de profil o folosesc să comunic cu prietenii şi apropiaţii prin intermediul mesajelor private. Postez o dată la trei zile un mesaj de interes public. Evit să intru în polemici pe grupurile de socializare, mă rezum la a-mi exprima opiniile pe pagina personală. Şi primăria are pagină pe Facebook, unde vin mesaje din partea cetăţenilor la care răspundem de fiecare dată”, susţine Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.
Nu are cont şi nu-şi va face
Un răspuns neaşteptat şi, în acelaşi timp, plin de originalitate, l-am primit din partea lui Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani. Edilul a afirmat că nu are pagină pe Facebook şi nici nu are de gând să-şi facă, pentru că nu crede în această modalitate de comunicare. „Nu am pagină pe Facebook, pentru că nu am timp pentru aşa ceva şi nici nu am de gând să îmi fac în viitorul apropiat. Nu cred în realităţile de pe Facebook, dovadă fiind şi evenimentele din ultima perioadă în care au fost deconspiraţi cei care postează mesaje la comandă, aşa zişii postaci plătiţi. Sunt lipsite de credibilitate mesajele care vin din partea persoanelor care nu au o identitate concretă, drept urmare, nu am de ce să acord importanţă unor lucruri false”, explică Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani.
„Încerc să fiu activ, dar nu prea am timp”
Unii primari hunedoreni şi-ar dori să aibă mai mult timp pentru a naviga pe Internet, însă timpul nu le prea permite acest lucru. „Am o pagină de Facebook , încerc să fiu activ, dar nu prea am timp. Iau în considerare toate sesizările care vin din partea oamenilor, mă străduiesc să ţin cont de ceea ce mi se transmite. Mă ocup personal de contul de Facebook şi am peste 4.000 de prieteni. Se întâmplă să mai apară şi mesaje negative, dar dacă nu ar fi, înseamnă că aş avea o problemă“, a declarat Emil Rîşteiu, primarul oraşului Simeria.
Pe lângă profil, şi chestionar de satisfacţie
La acest capitol, primarul Devei, Petru Mărginean, deţine ştafeta. Acesta are două conturi personale pe Facebook, cu peste 5.000 de prieteni fiecare  şi unul pe site-ul primăriei, unde sunt în jur de 500 de vizitatori pe zi. „Încerc să fiu cât mai activ şi primesc sesizări din partea oamenilor. Le accept şi ţin cont de ele, de aceea, problemele ridicate se discută întotdeauna în şedinţele operative. Sunt şi sesizări fără bun simţ, ne-au făcut «fraieri», dar majoritatea sunt serioase, legate de comunitate. În fiecare dimineaţă, toate mesajele care vin, în jur de cinci-şase, le trimit la Direcţia Tehnică pentru a putea fi repartizate în funcţie de cerinţe. O reclamaţie mai ciudată a fost legată de numărul mare de ciori din oraş. Soluţii ar fi şi pentru asta, fie să cumpărăm  jucării din lemn cu care să facem gălăgie prin oraş, fie să aducem o firmă de vânătoare care să se ocupe de ele. Dar nici aşa nu-i uşor, pentru că nu toate pot fi împuşcate şi costurile sunt destul de mari“, a declarat edilul Devei.
Întrebat despre chestionarul publicat recent pe site-ul primăriei, acesta a dorit să precizeze că pe lângă faptul că este o iniţiativă originală, este de impact şi conferă rapiditate de răspuns. Pentru Mărginean contează şi părerile bune, dar şi cele mai puţin bune, fiindcă aşa poate să îndrepte greşelile. Chestionarul este cu termen de valabilitate, până la sfârşitul lunii aprilie, după care se adună rezultatele, se discută şi apoi acesta se reînnoieşte.

Controverse ireconciliabile pe tema sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor. Primăria Hunedoara nu cedează serviciul de salubritate

Natalia Bumbac

Odată cu demararea proiectului prin care se doreşte crearea unui sistem de gestionare a deşeurilor la nivel de judeţ, s-a stabilit şi modul în care acestea vor fi colectate de către operatorii de salubritate. Astfel, judeţul a fost împărţit în patru zone, care vor fi atribuite prin licitaţie publică unor patru operatori, lucru care-i nemulţumeşte pe mai mulţi primari din judeţ. Unii acuză faptul că nu au fost consultaţi pe această temă, alţii invocă actualele contracte pe care le au cu firmele de salubritate şi care expiră abia peste câţiva ani, sau doresc să-şi administreze singuri acest serviciu.
Nu au fost consultaţi
Primarul municipiului Hunedoara se numără printre cei care preferă să gestioneze în regim propriu serviciul de salubritate, explicând că nu există nici o bază legală prin care lucrurile ar putea fi schimbate. „Am înfiinţat serviciul propriu de salubritate, odată cu expirarea contractului avut cu o firmă privată, prin care am prevăzut gestionarea tuturor deşeurilor din municipiu. În acelaşi proiect, am prevăzut şi o staţie de compost a deşeurilor, pe care mai apoi le vom preda la deponeul ecologic. Nu cunoaştem în baza cărei legi judeţul a fost împărţit în patru zone care urmează a fi licitate către patru operatori privaţi. Sunt multe lucruri neclarificate, spre exemplu, care au fost criteriile care au stat la baza zonării? De ce o singură diviziune cuprinde 55 la sută din suprafaţa judeţului, iar teritoriul rămas a fost împărţit în trei? Sunt nişte lucruri care nu se leagă aici. Nu am fost consultaţi în privinţa acestor aspecte. Ni s-a prezentat cu doi ani în urmă proiectul Sistemului de management integrat al deşeurilor, pentru care am semnat un document de poziţie şi cam atât. Rămânem membri în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), plătim cotizaţia, dar ne vom transporta singuri deşeurile. Conform contractului, am epuizat baza legală prin care să delegăm serviciul de salubritate unui alt operator, nu mai putem delega acest serviciu”, a afirmat Viorel Arion (foto), primarul municipiului Hunedoara.
Se pierd banii de la UE
Pe de altă parte, Ioan Prip, directorul executiv al ADI Sistemul de management al deşeurilor Hunedoara, îi condiţionează cu pierderea banilor de la UE, pe primarii care nu vor respecta condiţiile prevăzute în proiectul de finanţare. Acesta susţine că odată intrat în proiect, nu mai poţi da înapoi, doar cu riscul de a fi pasibil de plata banilor care au fost deja cheltuiţi până în acest moment. „În documentele de asociere, municipiul Hunedoara, ca şi toate celelalte unităţi teritorial administrative, şi-a luat angajamentul că va respecta toate condiţiile din proiectul de finanţare. Cei care încalcă proiectul vor trebui să returneze banii care au fost deja cheltuiţi. Or, acum, când suntem la jumătate de drum, nu mai putem da înapoi. Studiul de oportunitate a fost făcut public de mai bine de o lună, iar fiecare primărie trebuia să formuleze propuneri sau obiecţii de care putem ţine cont”, argumentează Ioan Prip, directorul executiv al ADI Deşeuri.

Pizzerie din Deva închisă, pentru că nu a eliberat bonuri fiscale. Antifrauda nu te iartă!

Natalia Bumbac

Ieri, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă (DRA) Deva au întreprins o acţiune de control în mai multe unităţi comerciale de alimentaţie publică din municipiul reşedinţă de judeţ. Aceştia au verificat mai multe baruri, cafenele, restaurante şi alimentare din Deva, pentru a vedea dacă agenţii economici emit bonuri fiscale tuturor clienţilor.

Printre localurile verificate ieri de cei de la antifraudă s-a numărat şi Pizzeria Napoli, din centrul vechi al municipiului. În urma controlului, angajaţii pizzeriei au fost prinşi pe picior greşit, fiind depistaţi că nu au eliberat bonuri fiscale unor consumatori. Din acest motiv, reprezentanţii DRA Deva au luat măsuri împotriva agentului economic, cea mai drastică fiind suspendarea activităţii pentru o lună de zile. Astfel, intrarea localului a fost sigilată, iar pe geamuri au fost lipite afişe cu inscripţia: „Activitate suspendată de Antifraudă ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”. Despre felul în care au evoluat evenimentele în urma controalelor de ieri din Deva vom reveni cu amănunte în ediţia de mâine a ziarului.

Povestea lui Ieremiaş Hercza, veteranul de război, care la 100 de ani a devenit Cetăţean de Onoare al oraşului Geoagiu. Îl dor toate, ca la bătrâneţe, dar nu-l doare sufletul

Magdalena Şerban

Ieremiaş Hercza s-a născut în 29 martie 1915, în Geoagiu-Băi, iar peste patru zile, împlineşte un secol de viaţă. Una grea, chinuită de amintirile de pe front, de greutăţile vremurilor şi mai ales de drama unui frate geamăn, de care nu mai ştie nimic. Pe scurt, asta e povestea unui om care a călcat pe moarte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost rostită ieri, în cadrul unei întruniri ale administraţiei locale din Geoagiu, când primarul Ioan Vălean l-a premiat pe sărbătorit şi i-a înmânat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului. De asemenea, tot în semn de preţuire, acesta a mai fost recompensat cu o diplomă din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Viaţa a rămas o luptă grea
„Doresc să-i mulţumesc, pentru că alături de ceilalţi bărbaţi, ne-a asigurat nouă, celor de aici şi de acum, libertatea, luptând pentru ea pe câmpul de bătălie. Se spune că nu este orfan cel care nu are părinţi, ci acela care nu-şi cunoaşte istoria. Mă bucur că astăzi (n.r. ieri), îl putem celebra pe nenea Irimie şi să-l cinstim cu o diplomă binemeritată, de Cetăţean de Onoare al oraşului Geoagiu. Din puţinul nostru, îi oferim şi un premiu în sumă de 500 de lei, cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 100 de ani, urându-i mult bine”, a spus Ioan Vălean, primarul oraşului Geoagiu.
Prezent la manifestare, George Homoştean, preşedinte al Asociaţiei Veteranilor de Război – filiala Hunedoara,  a amintit de numărul tot mai mic al veteranilor şi condiţiile în care îşi duc traiul. „În anii 90, în România erau în jur la 900.000 de veterani, iar în 2014 au mai rămas 31.000. În judeţ mai sunt vreo 300. Au luptat pe front, au fost luaţi prizonieri, iar acum li se dă o sumă lunară modică pentru că şi-au servit ţara. Cel mai mult primesc 250 de lei, iar cel mai puţin câte 100 de lei. În statele civilizate, astfel de oameni sunt remuneraţi cu sume între 500 şi 8.000 de euro”, a arătat preşedintele AVR Hunedoara.

Printre gloanţe, în voia sorţii
De-a lungul anilor, pentru faptele sale de eroism, Ieremiaş Hercza a fost decorat cu medalia  „Bărbăţie şi Credinţă” şi „Crucea comemorativă a Celui de-al Doilea Război Mondial”, dar cea mai mare decoraţie crede că i-a fost dată de Dumnezeu: viaţa.  „M-au încorporat în 1936 şi în 1938 am gătat armata. Dar după un an, m-au chemat iar. Şi pe mine şi pe frate-meu geamăn. Numai ca ne-or dus la alte artilerii, nu eram amândoi la aceeaşi unitate. Doi ani am fost servant şi observator la unitatea de tunuri de munte din Beiuş. În toamna lu 41 am fost duşi în Caucaz. Am mers mult până acolo. Am răbdat drum lung, cu trenu şi pe jos. Am făcut şi foame şi frig. Am tot aşteptat două luni în Munţii Caucaz, dar nu am apucat să începem ofensiva, că ni s-o ordonat să stăm pe loc. Ne-am luat caii şi gata a fost. Ne-am dus la Kerci şi am stat acolo pe poziţii. Tătă iarna am aşteptat să ne ieie acasă, da ne-or lăsat acolo în frig şi cu pita cu porţia. Stomacul ne era tot gol. Dar, cum o dat primăvara, au venit ruşii pe mare şi erau atât de mulţi că nu le făceam faţă cu tunurile noastre. Am plecat la Sudak, dar din 200 de flăcăi am ajuns numai vreo 12, că ne-au doborât cu avioanele în alea patru zile cât am mers spre portul din Sudak. Pe drum era să mă prăpădesc şi eu, că un glonţ mi-o trecut pe la cap, da m-am aruncat prin tufe. La piept aveam Visul Maicii Domnului. Poate că m-o salvat Dumnezeu. Am ajuns degeaba în port că nu ne-o luat nimeni nici de acolo, să ne aducă în ţară. Nu mai era vapor, au plecat toate înaintea noastră. Ne-am adăpostit într-un buncăr şi am închis un ochi acolo, dară cătră de ziuă ne-au prins soldaţii din Armata Roşie şi ne-au trimis prizonieri în Siberia. Noroc că m-am betejit de malarie. Aşa am scăpat de lagăre, când ne-au triat. M-au băgat în spitalul din Feodosiya şi am stat din mai până în septembrie. O moldoveancă tare bună la suflet s-o tot îngrijit de mine. Şi acu o văd în faţa mea. Doi ani am fost căruţaş la spital, că tare îmi mai plăceau caii. Mai erau doi români cu mine acolo, tot ajutoare. N-a mai vrut să ne lase directorul spitalului, că-i plăcea de noi, că eram pricepuţi”, povesteşte centenarul.

Nu ştie nimic de geamănul Petre
Gustul mălaiului mâncat zilnic îl simte şi acum. Însă spune că era mai bun decât arpacaşul din armată. După o perioadă bună, în care a muncit la spital, a fost adus într-un lagăr de muncă alături de ceilalţi doi români, fiind reclamaţi că sunt buni de lucru, deoarece muncesc la spital.
În 1948, a ajuns însă acasă, teafăr, cu o bucată de pâine fărâmiţată în buzunar şi cu iconiţa pe care cu mare greu a ascuns-o de ruşi. Era noaptea la două, când mama lui l-a văzut la poartă. Numai ea îl aştepta, tatăl său a murit când el nici măcar nu împlinise un an. A luptat în Muntenegru, în Primul Război Mondial. Tot soldat, dar al Armatei Imperiului Austro-Ungar.
„Am un frate geamăn, Petre, şi am mai avut unu, pe Iosif, care a murit acum cinci ani. No, da când am ajuns acasă, nu mai erau fete de măritat, că erau luate. Mi-o plăcut mie de una tare, da nu m-o lăsat frate-miu s-o iau. Nici acum nu ştiu de ce. M-am însurat la Cigmău, unde stau eu. Am o fată, o nepoată şi o strănepoată. Îs năcăjit că mi s-o prăpădit nevasta şi de frate-miu geamăn nu mai ştiu nimic. L-am căutat şi pe front, da nu o fost să fie”, spune cu supărare în glas Ieremiaş Hercza. Celor 100 de ani ai săi crede că le lipsesc doar clipele uşoare, viaţa nefiindu-i mereu un aliat. Însă cu toate astea, a fost şi este fericit. Îl dor toate, ca la bătrâneţe, dar nu-l doare sufletul, ştie că, la momentul cerut, tot ce a stat în puterea lui a făcut. A luptat pentru ţară.

Weekend cu mult foc în păşunile hunedorene

Oana Mihnea

Având în vedere că ne aflăm în plin sezon de curăţare a păşunilor, în acest sfârşit de săptămână, pompierii au avut de furcă cu incendiile de vegetaţie uscată.
Nici mai mult, nici mai puţin de 31 de incendii au avut loc pe raza localităţilor Deva, Hunedoara, Petroşani, Brad, Vulcan, Călan, Geoagiu, Haţeg, Baia de Criş, Baru, Beriu, Bretea Română, Densuş, Dobra, Şoimuş, Ilia, Orăştioara de Sus, Lăpugiu de Jos, Gurasada, Râu de Mori şi Sarmizegetusa. În total, au fost afectate aproximativ 204 hectare de teren, cel mai probabil din cauza oamenilor care au folosit focul în spaţiile deschise şi nu l-au mai putut controla. Cea mai mare suprafaţă de păşune care a fost mistuită de flăcări este de 50 hectare, în localitatea Haţeg spre Silvaşu de Sus. De asemenea, şi în localitatea Dobra au ars 20 hectare, iar în apropiere de Ruşi, comuna Bretea Română, au fost afectate 25 de hectare de teren. Din fericire, incendiile au fost oprite la timp şi nu a fost pericol să se extindă la locuinţe sau alte bunuri situate în apropiere.

Inspectorii antifraudă au descins la brutăriile din Valea Jiului

Maximilian Gânju

Mai multe unităţi de panificaţie din Valea Jiului au fost închise de inspectorii de la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, în urma unui control fulger.
Acţiunea de control derulată în week-end a vizat mai multe unităţi din cele şase localităţi ale Văii Jiului, iar inspectorii DGAF au descoperit că, în ciuda tuturor avertizărilor, nu sunt emise bonuri fiscale ori se încearcă sustragerea de la plata taxelor către bugetul statului. La trei brutării din Petroşani a fost sistată activitatea temporar şi s-au acordat amenzi în urma controalelor efectuate la punctele de desfacere a produselor. Inspectorii au constatat că la magazinele de desfacere a produselor de panificaţie deţinute de brutării angajaţii nu dădeau bon fiscal, deşi aveau casă de marcat, iar astfel nu înregistrau în contabilitate vânzările.
De altfel, cele mai multe abateri constatate de inspectorii antifraudă au fost legate de încălcarea obligaţiilor legale de utilizare a caselor de marcat. Cei sancţionaţi au explicat că vina aparţine angajaţilor, fiind vorba de neglijenţă şi nicidecum de evaziune, însă acest lucru nu i-a scăpat de avertismente. Cei avertizaţi au posibilitatea de a contesta sancţiunea în instanţă, lucru pe care au anunţat că-l vor face.
Acţiunile de control efectuate de DGAF în zonele cu risc fiscal ridicat vor continua, în scopul îmbunătăţirii conformării fiscale voluntare şi a disciplinei financiare, prin înregistrarea tuturor veniturilor şi emiterea bonurilor fiscale. Direcţia Generală Antifraudă Fiscală îi îndeamnă pe cumpărători să ceară bon fiscal pentru fiecare bun sau serviciu achiziţionat, pentru că astfel beneficiază de siguranţă în consum şi echitate în tratament fiscal.

Polemici dure şi nemulţumiri faţă de proiectul de management integrat al deşeurilor

Natalia Bumbac

Deşi este în curs de realizare, proiectul prin care se doreşte crearea unui sistem de colectare şi gestionare a deşeurilor la nivel de judeţ este departe de a fi acceptat şi asumat de către reprezentanţii autorităţilor locale.

Probleme fără răspunsuri clare
Ieri, la Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din cadrul ADI Deşeuri, au fost scoase la iveală o serie de probleme la care reprezentanţii Consiliului Judeţean, care coordonează proiectul finanţat din fonduri europene, nu au reuşit să dea un răspuns satisfăcător. De la tarifele majorate care urmează a fi aplicate cetăţenilor, modul în care vor fi colectate gunoaiele, până la lipsa de informare şi consultare, toate aceste lucruri au fost reproşate de către reprezentanţii primăriilor din judeţ celor care se ocupă de implementarea proiectului.

Studiul conţine date false
Din multitudinea de nereguli sesizate de aleşii locali, cea mai importantă a fost ridicată de primarul oraşului Uricani, Dănuţ Buhăescu. Acesta a criticat felul în care au fost întocmite calculele tarifelor care urmează a fi achitate de cetăţeni către operatorul de salubritate. Dănuţ Buhăescu a afirmat că s-au folosit date false în ceea ce priveşte producţia de gunoi, tocmai ca să poată fi ridicat preţul plătit de cetăţeni. „Tariful a fost calculat în funcţie de producţia lunară de gunoi pe persoană şi urmează a fi plătit direct către operator. Mai departe, operatorul va plăti către depozitul de deşeuri pentru cantitatea de gunoi pe care o va preda, nefiind vorba de întreaga sumă pe care a încasat-o de la cetăţeni. Aş vrea să aflu unde rămân aceşti bani şi de ce trebuie să plătească oamenii mai mult decât este cazul? Tocmai aici este problema, în studiul de oportunitate aveţi date false în ceea ce priveşte producţia de gunoi. Aţi umflat producţia de gunoi tocmai pentru ca să ajungeţi la tarifele acestea”, a subliniat Dănuţ Buhăescu, primarul oraşului Uricani. Acesta a adăugat că nu a fost informat la întâlnirile anterioare despre toate aceste date, dând de înţeles că a fost pus în faţa faptului împlinit.

Tarifele urmează a fi stabilite
În replică, Gabriel Moiceanu, preşedintele federaţiilor ADI Deşeuri pe ţară, prezent la şedinţă, a afirmat că tarifele au fost calculate estimativ, iar preţul exact va fi stabilit abia după ce vor câştigate licitaţiile de către viitorii operatori de salubritate. Acesta a mai explicat că judeţul a fost împărţit în patru zone, urmând ca serviciul de salubritate să fie atribuit către patru operatori prin licitaţie publică. Aceştia vor licita un tarif descrescător faţă de cel prevăzut în caietul de sarcini, fapt care ar putea duce la o scădere a tarifelor şi nicidecum la o creştere. Aşadar, rămâne de văzut care vor fi tarifele pe care le vom plăti pentru gunoi şi tot atunci vom constata până unde au băgat aleşii noştri mâna în buzunarul cetăţeanului: până la cot sau până la umăr.

Construcţia deponeului, mult întârziată
Dincolo de toate aceste frământări, se pare că un alt aspect, mult mai important, le scapă din vedere celor implicaţi în proiect, asemeni celor care nu văd pădurea de copaci. Deşi procesul închiderii gropilor de gunoi neconforme avansează cu paşi repezi, deponeul ecologic de la Bârcea este abia la doi la sută ca etapă de execuţie şi trebuie finalizat până în luna decembrie 2015. În cazul în care lucrările nu vor fi încheiate la timp, costurile nu vor mai fi decontate de la UE, iar primăriile ar putea ajunge în situaţia de a-şi căuta alte locuri în care să-şi depoziteze gunoaiele. Cu toate acestea, Ioan Prip, preşedintele ADI Deşeuri, dă asigurări că proiectul va fi încheiat la timp, iar nemulţumirile aleşilor locali vor fi rezolvate, după ce echipa de la ADI va întreprinde un turneu prin judeţ, în care vor fi consultaţi. „Începând de mâine, echipa ADI va merge pe teren pentru a vedea care sunt problemele ridicate de autorităţile locale, le vom analiza şi le vom folosi la întocmirea caietului de sarcini”, a declarat Ioan Prip, preşedintele ADI Deşeuri.

Rezultatele finale în urma deceselor de la Rezervaţia Slivuţ: Totuşi, cinci zimbri au murit de limbă albastră!

Oana Mihnea

După mai multe luni de aşteptare a verdictului final în ceea ce priveşte cauza morţii celor şase zimbri de la Rezervaţia Slivuţ, de lângă Haţeg, bănuielile iniţiale au fost infirmate în cea mai mare parte.

Pentru şase zimbri care au murit la sfârşitul anului trecut, DSVSA Hunedoara a cerut efectuarea unor analize pentru a fi stabilită cu exactitate cauza îmbolnăvirii, şi implicit, a decesului. Rezultatele au arătat că, cinci dintre aceştia au fost infectaţi cu virusul bolii limbii albastre, iar doi au murit din pricina unor probleme digestive. Deşi în momentul când animalele au început să dea semne de îmbolnăvire, s-a mers pe ideea că stresul ar putea fi o posibilă cauză, iar la primele investigaţii s-a constatat absenţa simptomelor bolii limbii albastre, totuşi, se pare că rezultatele analizelor au demonstrat altceva.
Potrivit afirmaţiilor directorului executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara, Mihai Jula, la Rezervaţia Slivuţ mai sunt şase zimbri dar, odată cu venirea anotimpului cald, când insectele purtătoare ale virusului încep să îşi facă apariţia, riscul să apară noi focare este foarte ridicat.

Autorii atacului mafiot de la Şoimuş rămân după gratii

Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au respins contestaţiile faţă de trimiterea în arest preventiv a celor patru hunedoreni acuzaţi de producerea atacului mafiot de la Şoimuş. Astfel, Alexandru-Ionuţ Niţă, zis Şefu sau Boss, Marius-Samuel Melincianu, zis Sami, Nicolae-Cosmin Ciuciu, zis Coco şi Mihai-Mircea Brezuică, zis Mae vor petrece 30 de zile în spatele gratiilor, decizia fiind una definitivă. Aceştia sunt urmăriţi penal pentru acuzaţiile de tentativă la omor şi distrugere, fapte săvârşite în noaptea de 21 spre 22 februarie, atunci când au aruncat cu un cocktail Molotov în geamul unei case din Şoimuş. (N. Bumbac)

Monica Iacob-Ridzi: probleme mari, din cauza bolii

Natalia Bumbac

Deşi Monica Iacob-Ridzi (foto) a fost transferată de la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, la Penitenciarul spital Jilava, acuzând probleme grave de sănătate, nici acum nu se simte mai bine.
Aşa cum afirmă Tiberiu Iacob-Ridzi, soţia sa abia se ţine pe picioare şi este departe de a-şi reveni din punct de vedere fizic. Fostul deputat trăieşte momente cumplite în închisoare, în ciuda tratamentelor medicale care-i sunt administrate. Aceasta poartă în permanenţă o mască pe faţă, pentru a nu se expune unor riscuri de infecţii, având imunitatea foarte scăzută.
„Se simte din ce în ce mai rău, este sleită de puteri. Vrea să pară puternică, dar este palidă şi se ţine cu greu pe picioare. Trebuie, însă, să se plimbe cel puţin două ore, pentru că altfel, se pot forma cheaguri în sânge la nivelul picioarelor. Este foarte dificil. Acum, primeşte un tratament mai bun, însă tot nu este suficient. Numai un spital din străinătate ar putea să o pună pe picioare. Este foarte greu. Încerc să fac tot ceea ce se poate pentru a-mi salva soţia. Deşi am adus zeci de analize, de rapoarte medicale, deşi am cerut expertize peste expertize, care să demonstreze faptul că soţia mea este prea bolnavă pentru a trăi în condiţii de penitenţă, nimic nu se întâmplă, nimic nu se schimbă“, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, pentru o publicaţie centrală. În speranţa că va fi eliberată din penitenciar pentru a se întrema din punct de vedere al sănătăţii, avocaţii fostului ministru au cerut întreruperea executării pedepsei, dar deocamdată nu au primit nici un rezultat. Monica Iacob-Ridzi se află în spatele gratiilor din 16 februarie 2015, după ce a fost pronunţată sentinţa definitivă în dosarul în care a fost judecată pentru ilegalităţile cu privire la organizarea evenimentelor din 2 mai 2009.

Localitatea Ilia are, în sfârşit, marcaje rutiere pe strãzi

Oana Mihnea

Deşi localitatea Ilia este considerată „un mic orăşel“, datorită dezvoltării sale din punct de vedere economic, totuşi, niciodată nu s-a putut lăuda cu un carosabil marcat ca la carte. Acum, atât şoferii, cât şi pietonii pot să circule în condiţii mai bune şi li se oferă un plus de siguranţă în trafic.
Deşi străzile din localitate se bucură de asfalt, marcajele rutiere au lipsit cu desăvârşire. Din cauza nesemnalizării corespunzătoare a drumului, circulaţia, mai ales pe timp de noapte, devenea periculoasă. Însă, acele vremuri au dispărut odată cu investiţia făcută de primărie. În urmă cu câteva zile, o firmă specializată pe trasarea de marcaje rutiere, a „desenat“ toate străzile din Ilia. Nu s-a făcut doar delimitarea dintre cele două benzi de circulaţie, ci au apărut şi treceri de pietoni şi chiar locuri bine trasate în parcări. „În urmă cu doi ani, am mai marcat două străzi principale, însă de o asemenea schimbare, Ilia nu a avut parte până acum. Am făcut cinci treceri de pietoni, două intersecţii, separarea dintre benzi, parcări şi pe străzile mai înguste, am trasat doar limita de asfalt. Datorită faptului că drumurile care trec prin localitate aparţin administraţiei locale, nu am avut nevoie de un aviz pentru a realiza aceste lucrări. În schimb, am avut nevoie de colaborare din partea Poliţiei Rutiere şi a celei locale, motiv pentru care i-am înştiinţat cu privire la intenţia noastră. Marcajele erau absolut necesare, am vrut să facem acest lucru cu mult timp în urmă, însă am preferat întâi să asfaltăm toate străduţele şi să punem totul la punct, apoi să trasăm drumul. Oamenii sunt foarte mulţumiţi de cum arată acum localitatea“, a precizat Marius Omotă, primarul comunei Ilia.
În total, în decursul a trei zile, s-au realizat 6.244 metri de marcaje longitudinale, al căror preţ a fost de 2 lei pe metru liniar şi 204 metri pătraţi de marcaje transversale, cu 20 lei metrul pătrat. Costurile finale au ajuns la 20.000 lei, bani suportaţi de la bugetul local.

Două medalii şi un debut cu ghinion, la Cupa Mondială

Ciprian Marinuţ

Gimnastele Andreea Munteanu (foto) şi Andreea Iridon, de la CNS „Cetate” Deva, au obţinut rezultate diametral opuse la „Turneul Maeştrilor” de la Cottbus (Germania), concurs ce a contat ca etapă în circuitul „Cupei Mondiale 2015”. Cu suficientă experienţă la nivel de senioare, Andreea Munteanu a cucerit o medalie de aur şi una de argint, după ce s-a clasat pe primul loc în finala de la bârnă şi pe al doilea în finala de la sol, disputate ieri. În schimb, Andreea Iridon, aflată la primul concurs ca senioară, a avut un debut mai puţin fast, fiind eliminată în calificări în urma unei ratări.

Dublă la aparatele ei forte
Andreea Munteanu a dominat întrecerea de la bârnă, fiind lideră atât în calificări, cât şi în finală. Gimnasta de la CNS „Cetate” Deva a obţinut a fost lideră în preliminarii, vineri, cu cea mai bună notă din calificări, respectiv 14.400, şi a repetat performanţa şi în finală, câştigând cu acelaşi punctaj. Pe locurile următoare s-au situat Kim Janas (Germania), cu nota de 13,875, şi Ana Perez Campos (Spania), notată cu 13,225. În competiţia de la sol, Munteanu a reuşit aceeaşi clasare ca în calificări, locul al doilea, dar cu o notă mai bună (13,825) faţă de cea de vineri din preliminarii, când primise 13,700 puncte). Primul loc a fost ocupat de poloneza Marta Pihan-Kulewsza, cu 14,225, în timp ce pe locul al treilea a fost portugheza Ana Filipa Martins, cu 13,475. Gimnasta antrenată la clubul din Deva a fost recompensată cu 750 de franci elveţieni pentru locul întâi de la bârnă şi cu 600 pentru poziţia a doua de la sol, precum şi cu 30, respectiv 25 de puncte „World Challenge Cup”. Andreea Munteanu a fost desemnată cea mai bună sportivă a anului 2014 în judeţul Hunedoara, după ce anul trecut s-a clasat pe locul IV cu echipa de senioare a României la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică Nanning (China) şi a câştigat titlul de campioană continentală cu echipa la Campionatul European disputat la Sofia (Bulgaria).

Debut cu stângul
Aflată la primul concurs la nivel de senioare, într-o întrecere de „cinci stele”,  Andreea Iridon a luat startul doar în competiţia de la bârnă. Din păcate, emoţiile şi lipsa de experienţă şi-au spus cuvântul şi noua speranţă a echipei României a ratat exerciţiul pe care-l pregătise. Gimnasta a căzut de pe aparat în urma încercării unui element de risc, ceea ce a plasat-o pe poziţia a 17-a, cu nota de 12.366. Andreea Iridon  a ocupat locul cinci în ierarhia celor mai buni sportivi hunedoreni ai anului 2014, după ce a obţinut titlurile de vicecampioană europeană la bârnă şi sol şi a fost medaliată cu bronz la echipe la Campionatul European de Junioare, de la Sofia (Bulgaria). În ciuda acestui prim pas greşit în competiţiile senioarelor, cu siguranţă, Andreea Iridon va fi una dintre gimnastele de viitor ale României.

Pronunţare amânatã în procesul lui Costel Alic

Tribunalul Bucureşti a amânat din nou pronunţarea sentinţei în dosarul în care fostul prefect al judeţului Hunedoara, Costel Alic (foto), este judecat pentru delapidare. Potrivit purtătorului de cuvânt al instanţei, Laura Andrei, magistraţii au fixat pentru 2 aprilie data la care ar putea pronunţa sentinţa.
Judecata în dosarul lui Costel Alic şi a altor nouă inculpaţi a început în 2010. Acesta este acuzat că ar fi luat un credit de la Banca Română de Scont cu garanţia Societăţii de Asigurări Astra în numele Romcuarţ, societate al cărei administrator era şi care a deţinut licenţa de exploatare pentru cuarţul din cariera Şiglău – Uricani. Pentru obţinerea împrumutului, Costel Alic ar fi garantat cu licenţa de exploatare, iar el a susţinut că banii luaţi prin credit nu i-a folosit niciodată. În proces, s-au constituit nu mai puţin de 19 părţi civile, printre care şi Astra Asigurări, care solicită recuperarea prejudiciului. Aşadar, urmează ca magistraţii să arate care a fost urma banilor prin sentinţa pe care o vor da, un singur lucru fiind sigur: fosta fabrică de exploatare a cuarţului de la Şiglău – Uricani este în prezent o ruină, deşi este vorba de un minereu de cuarţ de cea mai înaltă calitate din Europa. (N.Bumbac)