Arhive etichetă: Attila Dezsi

Fostul prefect, Attila Dezsi, şi-a luat doctoratul

Sorina Popa

În condiţiile în care viaţa politică din ţară este presărată de scandaluri pe tema tezelor de doctorat, chiar premierul Victor Ponta fiind acuzat că a plagiat, fostul prefect al judeţului, Attila Dezsi (foto), şi-a susţinut, ieri, teza de doctorat, reuşind să obţină calificativul „foarte bine”.
Dezsi a susţinut testul la Universitatea Naţională de Apărare Carol I, din Bucureşti. Tema tezei se intitulează „Dimensiunea juridică a prevenirii şi combaterii fenomenului terorist şi influenţa sa asupra securităţii naţionale”.

Muncă de patru ani
„Având în vedere complexitatea fenomenului terorist şi necesitatea reglementării juridice a prevenirii şi combaterii terorismului, cred că lucrarea mea este inovatoare în planul cercetărilor naţionale şi internaţionale, care poate sta la baza viitoarelor perfecţionări legislative”, a declarat Attila Dezsi pentru MESAGERUL HUNEDOREAN. Fostul prefect a afirmat că a început să lucreze la teza de doctorat încă pe timpul când deţinea funcţia de subprefect, iar acum, după patru ani de muncă, a reuşit să o finalizeze cu calificativul „foarte bine”. Comisia care l-a testat a fost formată din specialişti în drept, ştiinţe militare şi informaţii.

Attila Dezsi: Chinezii sunt interesaţi să investească în Valea Jiului

Maximilian Gânju

Fostul Secretar General al Guvernului, actualmente inspector guvernamental, Attila Dezsi (foto), spune că există o singură condiţie pentru ca investitorii chinezi să vină în Valea Jiului, respectiv ştergerea datoriilor istorice.

Chinezii au avut mai multe discuţii cu partea română despre unele investiţii în minerit, însă, încă nu s-a concretizat intenţia. Inspectorul guvernamental Attila Dezsi a precizat că discuţiile nu sunt întrerupte, dar se aşteaptă adoptarea unei decizii privind ştergerea datoriilor istorice care grevează acum activitatea CNH Petroşani. Discuţiile dintre cele două părţi au demarat în urmă cu un an, când oficialii chinezi au vizitat Valea Jiului, iar partea română a fost în delegaţie în Republica Populară Chineză. Concernul China Coal Tehnology ar vrea să coopereze pentru retehnologizarea unităţilor miniere, a captării şi utilizării gazelor de mină, precum şi a producerii de combustibili sintetici pe bază de cărbune. Cooperarea s-ar putea face prin înfiinţarea unei societăţi mixte româno – chineză pe minele viabile, prin împărţirea beneficiilor şi asumarea pierderilor.

La revedere, domnule prefect!

Sorina Popa

Cu lacrimi în ochi, ieri, Attila Dezsi (foto) şi-a luat rămas bun de la jurnaliştii hunedoreni şi, implicit, de la locuitorii judeţului, de astăzi el fiind numit în funcţia de secretar general al Guvernului.

A menţinut echilibrul în judeţ
După aproape doi ani, cât timp a ocupat funcţia de prefect al judeţului, Dezsi a reuşit, se pare, să fie îndrăgit de toată lumea, începând cu subordonaţii săi din Prefectură şi continuând cu oamenii simpli care au luat contact cu el, cu sindicalişti, politicieni sau personalităţi din alte domenii. Dacă până acum a fost un mister cum a reuşit un prefect provenit din rândurile UDMR să fie aşa de apreciat într-un judeţ în care populaţia de etnie maghiară este
de aproximativ cinci la sută, ieri, Attila Dezsi a desluşit acest lucru.
„Aproximativ 80 la sută din activitatea mea ca prefect a fost un efort pentru menţinerea unui echilibru în judeţ. Avem partide politice puternice în judeţ şi trebuiau menţinute în legalitate interesele acestora. Pot spune că reuşita mea cea mai mare din această postură a fost că am menţinut echilibrul în judeţ. Regret, însă, că până acum, nu s-a ajuns la situaţia în care să funcţioneze Complexul Energetic”, a declarat actualul secretar general al guvernului. În cei doi ani, cât a deţinut funcţia de prefect, Attila Dezsi susţine că s-au atras fonduri guvernamentale pentru judeţul Hunedoara, de peste 217 milioane de lei.

A venit ca secretar general la Prefectură, pleacă secretar general la Guvern
Attila Dezsi şi-a început activitatea în Prefectura Hunedoara pe 8 martie 2005, ca secretar general al instituţiei. A deţinut, apoi, mai mulţi ani, funcţia de subprefect, ca pe 10 ianuarie 2010, să fie numit pe postul de prefect al judeţului. Iar de astăzi, el îşi va începe activitatea de secretar general al Executivului. Astfel, în doar 10 ani, Attila Dezsi a progresat constant şi, am putea spune, rapid, ajungând de la funcţia de consilier juridic la RAAVJ Petroşani, pe care se afla în 2001, la cea de secretar general al Guvernului României. „Nu voi uita că am plecat din judeţul Hunedoara. Şi, mai mult ca sigur, tot aici mă voi întoarce”, a declarat Dezsi.

Grigorie Burjan este propus în locul lui Dezsi
În locul lui, UDMR Hunedoara l-a nominalizat pe Grigorie Burjan, pentru funcţia de prefect de Hunedoara. Până când Burjan va fi numit pe noul post,  subprefectul Marius Szabo va prelua atribuţiile prefectului, aşa cum prevede legea. Şi, dacă s-au aruncat pe piaţă tot felul de zvonuri, cum că fotoliul de prefect al judeţului ar urma să fie dat ori PDL-ului, ori UNPR-ului, Attila Dezsi a precizat ieri că funcţia revine udemeriştilor şi numai lor.

Bani pentru opt localităţi din judeţ

Carmen Cosman

Pe sfârşit de an, Guvernul a alocat bani pentru mai multe localităţi rurale din ţară. Printre cele care au primit fonduri în baza Hotărârii Guvernului nr. 1215/14.12.2011 privind finanţarea proiectelor din cadrul „Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural”, se numără şi opt localităţi hunedorene.

Potrivit Prefecturii Hunedoara, prin această hotărâre de Guvern au fost date 993.000 de lei pentru proiectele depuse de primăriile din comunele Buceş, Densuş, Dobra, General Berthelot, Orăştioara de Sus, Pui, Teliucu Inferior şi Turdaş. Este vorba de proiecte deja realizate în localităţile respective, dar care n-au fost achitate către constructori. De precizat că, pentru a  nu fi returnaţi, banii trebuie cheltuiţi până la finele acestui an. „Doresc să atrag atenţia primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale, că sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate trebuie cheltuite până la sfârşitul anului, în caz contrar, ele vor fi returnate la bugetul de stat. Banii sunt deja în trezoreria judeţului. Le solicit, pe această cale, edililor din cele opt comune să demareze urgent procedurile de rectificare a bugetului local, în vederea cheltuirii acestor sume în timp util”, a declarat Attila Dezsi (foto), prefectul judeţului Hunedoara.

Minerii disponibilizaţi, instigaţi la violenţe?

Carmen Cosman

Prefectul judeţului Hunedoara a cerut, public, organelor de poliţie, declanşarea unei anchete care să stabilească dacă minerii disponibilizaţi au fost instigaţi la comiterea unor infracţiuni. Există informaţii, chiar din rândul foştilor ortaci, că acest lucru s-ar fi întâmplat.

Cea de-a doua tranşă a plăţilor compensatorii, acordată sub forma oarecum mascată a ajutoarelor de urgenţă, a ajuns pe cardurile minerilor disponibilizaţi. Cei care nu au semnat, până vineri, declaraţiile prin care se angajează să renunţe la tranşa a doua în schimbul ajutoarelor de urgenţă, echivalente ca sumă, au primit banii cash, dar numai la schimb cu declaraţia respectivă. „Astăzi au intrat, pe card, sumele necesare plăţilor compensatorii pentru persoanele care au avut anchetele sociale şi au semnat acele declaraţii şi în Valea Jiului este deja şi suma necesară pentru ceilalţi disponibilizaţi, care nu au semnat acele declaraţii. Plata se face în numerar la cele trei exploatări miniere, respectiv Uricani, Paroşeni şi Petrila, pentru persoanele care au anchetele sociale întocmite şi depun declaraţiile semnate”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi. Nu toţi au fost de acord cu anchetele sociale necesare pentru plata aşa-numitului ajutor de urgenţă, aşa că, până ieri la prânz, din 900 de disponibilizaţi, numai 830 aveau toate documentele. Nici declaraţiile nu au fost semnate de toţi, aşa că – potrivit datelor oficiale, doar pentru 481 de foşti mineri, banii s-au dat pe card. Restul, care a fost de acord până la urmă cu aceste declaraţii semnate pe propria răspundere, au primit banii în numerar şi, pentru că vorbim de sume mari, oamenii legii au fost pe străzile Văii Jiului în număr mare, tocmai pentru protecţia foştilor mineri.
De precizat că acordarea de ajutoare de urgenţă pentru disponibilizaţi este singura metodă legală prin care Executivul putea să asigure fondurile necesare acordării celei de-a doua tranşe a plăţilor compensatorii.
Pe de altă parte, prefectul de Hunedoara a cerut public o anchetă care să stabilească eventualele fapte de instigare la violenţe. „Fac un apel public către organele de urmărire penală, pentru a verifica dacă a existat instigare la vreo infracţiune care să aducă atingere bunelor relaţii privind convieţuirea socială în legătură cu aceşti oameni. Foarte mulţi disponibilizaţi mi-au sesizat, inclusiv mie, acest lucru”, a spus Attila Dezsi (foto).

Nu renunţă la grevă
Deşi s-a anunţat că se plăteşte a doua tranşă a salariilor compensatorii, unul dintre greviştii foamei, Sabin Firizoiu, spune că nu renunţă la protest. Este singurul dintre cei şase care a rămas pe poziţii, însă şi ceilalţi ortaci sunt alături de el, chiar dacă au renunţat la această formă extremă de protest. Sabin Firizoiu, fost angajat la EM Uricani, care duminică a ajuns la spital, nu vrea să renunţe la această formă de protest, până când nu va primi toţi banii conveniţi la ieşirea din sistem. „Nu renunţ. Stau în greva foamei, atâta timp cât îmi permite starea de sănătate. Destul am fost minţiţi. Nici în acea declaraţie pe care m-au pus să o semnez nu am încredere”, spune fostul miner.

Pleacă Dezsi, vine Burjan!

Sorina Popa

Ceea ce era de aşteptat, s-a întâmplat. Ieri, UDMR a anunţat oficial că l-a propus pe prefectul Attila Dezsi (foto stânga) în funcţia de Secretar General al Guvernului. Liderii Uniunii au precizat că este decizia finală, informându-l pe premier despre acest lucru.

„Va fi o responsabilitate mare”
Astfel, după aproape doi ani de când deţine funcţia de prefect, Attila Dezsi are şansa de a dovedi că poate face faţă, ca jurist, şi responsabilităţilor de şef al Secretariatului General al Guvernului. „Mă onorează această numire. Ştiu că postul implică, pentru titularul său, o responsabilitate foarte mare. Am, însă, speranţa că îmi voi îndeplini bine noile atribuţii şi obligaţii de serviciu”, a declarat Attila Dezsi pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.
De remarcat faptul că în doar 10 ani, Attila Dezsi a progresat constant şi, am putea spune, rapid, ajungând de la funcţia de consilier juridic la RAAVJ Petroşani, pe care se afla în anul 2001, la cea de prefect de Hunedoara, în 2010, urmând să fie numit, în zilele următoare, Secretar General al Guvernului.

Prefectura rămâne tot la UDMR
Odată numirea lui Dezsi la SGG fiind bătută în cuie, liderii UDMR Hunedoara s-au reunit ieri într-o şedinţă urgentă, pentru a desemna pe cel care va ocupa postul de prefect în locul acestuia. În acest caz, udemeriştii hunedoreni au trebuit să aleagă între cinci candidaţi. În final, prezidiul Organizaţiei judeţene Hunedoara a UDMR a decis, în unanimitate, să-l susţină pe Grigorie Burjan (foto dreapta) pentru postul de prefect al judeţului.
În vârstă 53 de ani, Burjan este de profesie inginer, iar în prezent, deţine funcţia de director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara. A fost membru al Consiliului local Deva. Membru activ al UDMR, în prezent, Grigorie Burjan deţine funcţia de vicepreşedinte politic al Organizaţiei judeţene Hunedoara a UDMR.
„Este un succes al organizaţiei judeţene a UDMR Hunedoara, faptul că Attila Dezsi va fi şeful Secretariatului General al Guvernului, dar şi o mare responsabilitate. Sunt convins că Dezsi va gestiona bine această funcţie, care este una extrem de importantă. În acelaşi timp, prin Grigorie Burjan, ca prefect, dorim să fim un factor de echilibru în politica judeţului”, a declarat preşedintele UDMR Hunedoara, europarlamentarul Iuliu Winkler.

Dezsi este pregătit să preia şefia SGG

Carmen Cosman

Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi (foto), se simte pregătit să preia funcţia de secretar general al Guvernului şi spune că, dacă i se va propune oficial, nu va refuza.

Attila Dezsi a confirmat discuţiile care se poartă pentru a ocupa funcţia de secretar general al Guvernului, dar a subliniat că nu este încă oficial. Funcţia de la SGG revine UDMR, în urma negocierilor dintre PDL şi UDMR, iar liderii Uniunii au propus ca prefectul de Hunedoara să ocupe acest post. Postul respectiv a rămas vacant, după ce premierul Emil Boc a demis-o pe Daniela Andreescu de la conducerea Secretariatului General al Guvernului, pe motiv de conflict de interese. “Este doar la nivel de discuţii această funcţie pe care urmează să o ocup. Dacă voi fi propus oficial, şi premierul Emil Boc mă va numi, nu se pune problema să refuz. Pe de o parte, pentru mine este o onoare, iar pe de altă parte, eu sunt convins că voi putea să ajut mult mai mult, inclusiv judeţul, de pe această poziţie”, a declarat prefectul de Hunedoara.

Prefectul Attila Dezsi, propus Secretar General al Guvernului

Carmen Cosman

Prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi (foto), ar putea ajunge pe funcţia de secretar general al guvernului, el fiind propus de către UDMR pentru acest post.

Ieri, în urma negocierilor dintre PDL şi UDMR, s-a stabilit că Vasile Blaga va fi susţinut de Coaliţie pentru şefia Senatului, iar UDMR va prelua conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG). În aceste condiţii, UDMR a venit cu propunerea ca prefectul de Hunedoara să ocupe acest post. Postul de şef al SGG este vacant, după ce premierul Emil Boc a demis-o, săptămâna trecută, pe Daniela Andreescu din această funcţie, din cauza unor indicii că ea ar fi într-o stare de conflict de interese.
Dacă Attila Dezsi va pleca de la Prefectură, postul de prefect revine tot UDMR. Deocamdată, liderii Uniunii nu vorbesc despre posibilul înlocuitor al acestuia, dar se pare că există trei sau patru variante în acest caz. Attila Dezsi a fost numit în funcţia de prefect al judeţului Hunedoara pe 6 ianuarie 2010. În perioada 2006-2008, a deţinut funcţia de subprefect, iar până să fie numit prefect, şi-a desfăşurat activitatea ca inspector guvernamental în judeţul Covasna.

În 2013, vom circula pe autostrada Nădlac – Sibiu

Carmen Cosman

Autostrada de la Nădlac la Sibiu, parte componentă a Coridorului 4 Paneuropean, va fi pusă în circulaţie în primăvara anului 2013. Aceasta este convingerea ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, care a inaugurat, ieri, lucrările la tronsonul de autostradă ce va lega Orăştie de Sibiu, dar a vizitat şi restul lucrărilor.

S-au inaugurat lucrările la primul tronson  
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, a inaugurat, ieri, lucrările la tronsonul de autostradă care va lega Orăştie de Sibiu. Ministrul Boagiu a fost în punctul zero pe primul tronson, în lungime de 24 de kilometri, în valoare de 166 de milioane de euro. „Astăzi, am deschis oficial lucrările pe alţi 45 de kilometri de autostradă, tronson care leagă Orăştie de Sibiu. Acum, ne aflăm pe lotul I, care are o lungime de 24 de kilometri şi o valoare de 166 de milioane de euro. Discutăm despre o lucrare extrem de importantă, pentru că în baza operaţiunilor care se execută, creăm în zonă peste 500 de locuri de muncă”, a declarat, ieri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu.
Conform datelor tehnice, tronsonul Deva – Orăştie, de pe traseul autostrăzii Nădlac – Sibiu, beneficiază de o finanţare în valoare de 177,92 milioane euro, din care contribuţia Comisiei Europene se ridică la 108,91 milioane euro, iar cea a Guvernului României este de 69 milioane euro, fără TVA. Lungimea tronsonului este de 32,5 kilometri, cu două benzi pe sens. Pe traseul acestuia, vor fi construite 21 de poduri şi pasaje, cel mai mare fiind podul peste râul Mureş, care va avea o deschidere de 720 de metri. Legătura cu reţeaua existentă de drumuri va fi asigurată prin două noduri rutiere provizorii situate la Deva şi Orăştie şi un nod rutier proiectat la est de oraşul Simeria. Prezentă în judeţul Hunedoara, Anca Boagiu a evaluat şi stadiul lucrărilor în zonele Orăştie şi Deva, şi s-a declarat mulţumită de ritmul execuţiei, exprimându-şi convingerea că, de la Nădlac la Sibiu se va circula, cel mai târziu, în primăvara lui 2013. Pe şantierul tronsonului de autostradă Deva – Orăştie, sunt angajaţi deja 400 de oameni, dar numărul acestora va creşte odată cu demararea lucrărilor la celelalte tronsoane. Iar Boagiu s-a declarat mulţumită de ce a găsit în Hunedoara: „Este aşa cum mă aşteptam: lucrări care au pornit, lucrări care sunt în grafic, care se încadrează în cei 434 de kilometri de autostradă aflaţi în lucru astăzi în România. Dacă cineva mai are vreun dubiu că vom avea autostrăzi în 2013, să vină la Deva, Oradea sau Alba Iulia. În acest moment, avem contracte semnate cu Comisia Europeană de aproximativ 900 de milioane de euro”.

Un mare câştig
De asemenea, prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, a precizat că lucrările la autostrada Deva – Orăştie sunt în grafic şi sunt un mare câştig pentru judeţul Hunedoara. „Pentru judeţul Hunedoara, autostrada înseamnă în primul rând, crearea de locuri de muncă în partea de execuţie. Actualmente, sunt peste 400 de locuri de muncă, dar consider că în etapele 2, 3 şi 4 se vor crea încă 600 de locuri de muncă. Pe de altă parte, în momentul finalizării, autostrada înseamnă nu numai atragerea de turişti – iar în judeţ, avem foarte multe obiective care pot fi incluse într-un circuit turistic – ci şi atragerea oamenilor de afaceri”, a precizat Dezsi.
Pe de altă parte, preşedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor, care a însoţit-o pe titulara Ministerului Transporturilor în această vizită, a  declarat:  „Eu cred că este cea mai importantă investiţie din judeţul Hunedoara după 1990. Practic, această investiţie repune Hunedoara pe hartă, iar vizita de astăzi a doamnei ministru arată că nu povestim de autostrăzi, ci le realizăm. Lucrările sunt în graficele preconizate şi se lucrează, probabil în premieră, pe principii economice, de prioritizare a investiţiilor şi, sigur, pe respectarea raporturilor contractuale”.

Attila Dezsi, locul 22 în topul prefecţilor îndatoraţi la bănci

Carmen Cosman

Deşi au salarii bune, ca înalţi funcţionari publici, prefecţii nu scapă de „blestemul” creditelor făcute la bănci. Printre cei care s-au împrumutat, se numără şi prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi (foto).

Credit de 93.800 de lei
Într-un top neoficial, realizat de site-ul economic Econtext, prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, ocupă locul 22 în ceea ce priveşte datoriile pe care le au prefecţii din România. În total, sunt 42 de prefecţi, iar datoriile provin din împrumuturi pe care aceştia le-au contractat de la bănci ori alte instituţii de credit sau din alte surse, respectiv companii sau persoane fizice. Attila Dezsi datorează 93.800 de lei la OTP Bank – Sucursala România, unde are un credit din 2006, scadent în 2026. De precizat că Dezsi are un venit anual de 70.858 lei de la Prefectură, la care s-au adăugat 741 de lei, sumă încasată ca inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi încă 2.155 lei de la Agenţia Naţională de Integritate.

Mocăniţă spre vechea capitală a statului dac

Carmen Cosman

Turiştii care vizitează cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia ar putea circula cu mocăniţa. Prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, susţine realizarea acestui proiect, mai ales că terasamentul încă există în mare parte.

Şi pentru transportul muncitorilor
Vechea mocăniţă care făcea legătura între Orăştie şi satul Grădiştea ar putea să circule din nou, de această dată, nu spre parchetele de exploatare a lemnului, ci spre vechea capitală a statului dac. Proiectul de repunere în circulaţie este susţinut şi de prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, şi ar putea fi pus în practică de noua structură care se va înfiinţa pentru protecţia şi administrarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. “Ar fi o investiţie, într-adevăr, dar care va aduce beneficii de mari. Ar fi destul de pitorească”, a declarat Attila Dezsi.
Linia ferată a mocăniţei a fost construită la sfârşitul secolului XIX – începutul secoluui XX şi ducea de la Orăştie aproape de cetăţile dacice, în satul Grădiştea. Iniţial, era folosită pentru exploatările forestiere, dar apoi, s-a utilizat şi pentru transportul muncitorilor. Pe parcursul anilor, calea ferată îngustă pe care circula mocăniţa a fost distrusă de mai multe ori de inundaţii, iar la finele anilor ’70, a fost dezafectată. Dar, încă mai există ecartamentul, în mare parte. În acelaşi timp, o comisie interministerială lucrează la întocmirea documentaţiei necesare pentru înfiinţarea unei forme instituţionalizate, ce ar urma să gestioneze Sarmizegetusa Regia, care să şi protejeze situl arheologic. Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia se află în perimetrul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, zona fiind declarată sit Natura 2000 şi, mai mult, este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Prefectul intră pe fir

Cristina Ghenea

Revenit, ieri, din concediu, prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dézsi, i-a convocat urgent pe primarul municipiului Deva,  conducerea SC Salubritate SA, a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, a Gărzii de Mediu, a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Direcţiei de Sănătate Publică, la o întâlnire pentru analizarea situaţiei produse de incendiul de la Depozitul de Deşeuri Municipal Deva.
„În urma analizelor efectuate, s-a stabilit că fumul degajat de arderile mocnite de la groapa de gunoi şi noxele din aer pot avea repercusiuni atât asupra mediului înconjurător, cât şi a sănătăţii populaţiei afectate”, a declarat Attila Dézsi. De aceea, se impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru sporirea capacităţii de intervenţie şi rezolvarea cât mai rapidă a situaţiei. Ca urmare, prefectul i-a cerut primarului Mircia Muntean convocarea imediată a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.
 

Realizarea măsurilor din planul de conformare
Deplasându-se la locul incendiului, comisia întrunită s-a convins că se intervine la „foc continuu”, şi totuşi, problema este departe de a fi rezolvată. Chiar dacă pompierii şi-au unit forţele cu firmele private venite, la solicitarea conducerii Salubritate Deva, să acorde sprijin la stingere focului, rampa de gunoi încă fumegă, iar seara, în special, vântul aduce aerul viciat peste urbea de la poalele Cetăţii. „Am stabilit că este nevoie de circa 3.000 de transporturi de pământ, moloz sau zgură, pentru a înăbuşi definitiv focarul. Ne-am apucat deja de treabă şi sperăm ca în cel mai scurt timp, devenii să poată respira, din nou, liniştiţi”, a declarat primarul Mircia Muntean.

Maşinile trebuie luate 
„Sunt revoltată că s-a ajuns în această situaţie, la groapa de gunoi. Ne-am afumat bine, am devenit pastramă, dar lucrurile trebuie să se remedieze. Planul de conformare pentru depozitul de deşeuri menajere are stipulate mai multe măsuri, de exemplu, împrejmuirea, montarea unor ţevi pentru evacuarea biogazului, care din păcate nu s-au realizat. Trebuia să se acopere cu pământ de sâmbătă, groapa. Dacă în 60 de zile nu se duc la bun sfârşit măsurile, vom suspenda funcţionarea depozitului şi toate deşeurile vor fi duse la Orăştie, acolo unde este o rampă. În aceste condiţii, cine va suporta cheltuielile de transport?”, a declarat Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Deva.
Ieri, consilierii locali din Deva au aprobat alocarea sumei de un milion de lei pentru acoperirea cheltuielilor suportate cu stingerea incendiului izbucnit la rampa de gunoi a municipiului.

Oancea şi Nicula atacă Prefectura

Carmen Cosman

Odiseea celor patru consilieri locali din Deva excluşi din PNL continuă. În timp ce Prefectura Hunedoara a înştiinţat Consiliul Local Deva că hotărârea de schimbare a celor patru aleşi locali – Dorel Cuiava, Ioan David, Doru Oană şi Carol Panduru – nu respectă prevederile legale, reprezentanţii USL susţin că, de fapt, dreptatea este în curtea lor, iar Prefectura girează un abuz.


Prin urmare, reprezentanţii PNL au trimis notificări tuturor consilierilor PDL, UDMR şi PRM din Deva prin care îi înştiinţează că mandatul celor patru a încetat de drept, odată cu excluderea lor din PNL. În aceeaşi situaţie s-ar afla, mai nou, şi foştii viceprimari Cosmin Costa şi Marcel Morar, de asemenea excluşi din PNL la începutul acestei luni. Copreşedintele USL Deva, liberalul Florin Oancea, susţine că pe rolul Tribunalului Hunedoara nu există nici o acţiune în contencios administrativ a Prefecturii Hunedoara împotriva deciziilor de revocare a mandatelor de consilieri pentru cei patru, chiar dacă Instituţia Prefecturii a anunţat acest lucru printr-o adresă oficială.
„Votul celor patru în calitate de consilieri locali are conţinutul unei infracţiuni de uzurpare de calităţi oficiale, iar votul consilierilor PDL, UDMR şi PRM, alături de aceste persoane are semnificaţia penală a complicităţii”, a precizat, ieri,  într-o conferinţă de presă, Florin Oancea, liderul PNL Deva şi copreşedinte al USL Deva, care mai spune că toate hotărârile adoptate cu votul celor patru sunt lovite de nulitate.
De fapt, conferinţa de presă a USL Deva a fost provocată de şedinţa Consiliului Local Deva, ce urma să se desfăşoare tot ieri, la ora 15, şedinţă pe care liberalii deveni o considerau ilegală. La conferinţa de presă  au participat, stând umăr la umăr, liderul liberalilor şi cel al social-democraţilor deveni. Cosmin Nicula, preşedinte al PSD Deva şi copreşedinte al USL Deva, a precizat, la rândul său, că şedinţa respectivă de consiliu este ilegală. „Considerăm că această şedinţă este ilegală din toate punctele de vedere şi părtaşi la acest fapt ilegal sunt cei din conducerea Primăriei Deva Prefectura Hunedoara. O să mai facem încă un demers pe lângă conducerea Prefecturii, unde colegii noştri liberali vor depune această notificare şi vor anexa deciziile Biroului Permanent al Organizaţiei Judeţene PNL, ca să se constate scriptic, a nu ştiu câta oară, faptul că cei patru consilieri şi cei doi viceprimari excluşi din PNL nu mai au calitatea de membru de partid”, a spus Nicula.
Pe de altă parte, prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi, a precizat că „în momentul în care Instituţia Prefectului trimite o adresă, în general, acea adresă este în totalitate fundamentată” şi a subliniat că nimeni nu are nici un interes în acest diferend, însă hotărârile trebuie fundamentate corect.

Posturi deblocate la primăriile hunedorene

Guvernul a avizat ocuparea posturilor unice pentru cinci unităţi administrativ teritoriale din judeţ.

 În luna iunie, Prefectura Hunedoara a transmis guvernului pentru avizare, şase propuneri pentru ocuparea unor posturi vacante unice în judeţ. Dintre acestea, cinci ordonatori principali de credite au obţinut avizul Executivului. Astfel, administraţiile publice locale din Brad, Orăştie, Baru, Bretea Română, Rapoltu Mare au obţinut avizul pentru ocuparea a 20 de posturi vacante unice. “Îmi exprim convingerea că prin ocuparea acestor 20 de posturi unice vacante în cele cinci unităţi administrativ teritoriale din judeţul Hunedoara, activitatea lor se va îmbunătăţi şi acest lucru vine în sprijinul cetăţeanului”, a declarat prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dezsi. (C. Cosman)

Reclamaţi la DNA

Carmen Cosman

Mai multe instituţii ale statului, printre care şi DNA, au demarat cercetările în cazul primarului comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş, acuzat de comiterea mai multor ilegalităţi cu directa complicitate a preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ.
 

Nereguli pe bandă rulantă
Fostul viceprimar al comunei, Ioan Sorin Paşcău (foto), este cel care a dezvăluit posibilele nereguli, deşi, susţine el a fost ameninţat de preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Şi, chiar a fost exclus din PNL, după ce a criticat activitatea primarului, care ar beneficia de “înalta protecţie” a lui Moloţ. Potrivit lui Paşcău, neregulile durează de ani de zile şi este vorba despre lucrări prost executate, la preţuri supraevaluate, dar recepţionate fără probleme, unele dintre ele chiar de preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, care ar ascunde neregulile. “Pe parcursul a două mandate de primar, edilul comunei Buceş s-a folosit în interes personal de banii publici ai primăriei şi de fonduri europene sau guvernamentale, încredinţând lucrarea unor firme de casă”, a declarat Ioan Sorin Paşcău, într-o conferinţă de presă. Astfel, acesta vorbeşte despre o carieră de piatră, deschisă într-o pădure proprietate publică a comunei Buceş. “Acesta a defrişat, fără nici o aprobare, la ras, porţiunea de pădure aferentă carierei în zona Valea Săruni, în satul Stănija. Piatra rezultată a fost vândută societăţilor comerciale Condor SA Deva şi Ben&Ben SRL Cluj, firme care lucrau în acea perioadă pe raza comunei Buceş, la diverse obiective de investiţii, finanţate din bani publici”, povesteşte fostul viceprimar. Cariera a fost închisă, spune el, în momentul în care firma administrată de soţia primarului a fost amendată de cei de la Protecţia Mediului. Şi, tot societatea Condor apare şi în alt caz, legat de construcţia unei hale proprietate personală a primarului, exact în momentul în care firma în cauză repara drumurile din Buceş. Se bănuieşte că o parte din materialele de la drum au fost „redirecţionate”, mai ales că, din nou, drumurile reparate nu de mult sunt acum într-o stare deplorabilă, mai spune Paşcău. Şi lucrările de extindere a iluminatului public în comună ar fi fost profitabile pentru edilul şef care, exact în acea perioadă, ar fi schimbat întreaga reţea electrică de la locuinţa personală, bineînţeles, cu aceeaşi firmă. „Un alt contract dubios a fost atribuit unei societăţi de casă a primarului, SC Transconstruct Import Export SRL Visca, firmă ce are ca obiect aducţiunea apei potabile în comună. Valoarea contractului este de 3.563.058 lei, din care, până în prezent, s-au plătit 3.224.024 lei. Deşi a fost achitată în proporţie de circa 90 la sută, lucrarea este departe de a fi terminată”, a mai arătat fostul viceprimar, care a subliniat că aceleaşi probleme le-a ridicat şi pe vremea în care era al doilea om în administraţia locală şi tocmai de aceea a avut de suferit. Firma menţionată anterior a lucrat şi la reabilitarea DJ 742 A, o lucrare recepţionată de beneficiarul CJ Hunedoara, dar care lasă mult de dorit. După numai un an de la recepţionarea ei, zidurile de sprijin sunt dărâmate în mare măsură, iar stratul de covor asfaltic s-a degradat după numai vreo trei luni, pentru că nu s-ar fi respectat proiectul. Şi reabilitarea drumului Buceş – Stănija ar fi fost „vămuită”, pentru că, în aceeaşi perioadă, a fost renovată în totalitate casa primarului, de către aceeaşi societate. „Trebuie menţionat că, în ultimii şase ani, toate lucrările finanţate de CJ Hunedoara au fost realizate de aceleaşi firme de casă ale preşedintelui Mircea Moloţ, care, de altfel, lucrează şi în alte localităţi conduse de primari liberali, pe proiecte finanţate din bugetul judeţului”, a mai precizat sursa citată anterior, care a afirmat că abuzurile sunt mult mai multe.

Au demarat controlul
Pentru că nu a avut înţelegere nici pe linie administrativă şi nici pe linie de partid, fiind exclus din PNL, fostul viceprimar, împreună cu alţi localnici l-au reclamat la Preşedinţie, DNA sau Prefectura Hunedoara pe primarul Traian Mărcuş Achim şi pe preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ. La DNA, a fost deja chemat la audieri, după ce procurorii anticorupţie de la Serviciul Teritorial Alba Iulia au înregistrat sesizarea celor doi „cu număr penal”. De asemenea, Curtea de Conturi, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Prefectura Hunedoara au demarat verificările, susţine el. „Există în derulare un control la investiţiile derulate pe raza comunei Buceş. Este o verificare multidisciplinară, în care este implicat şi Inspectoratul de Stat în Construcţii. După definitivarea controlului, vom sesiza organele competente, sau vom aplica noi sancţiuni, dacă se va stabili că există nereguli”, a declarat Attila Dezsi, prefectul judeţului Hunedoara.

Referendumul lui Moloţ, contestat de prefect

Carmen Cosman

Într-un comunicat de presă, Prefectura Hunedoara anunţă că a acţionat în instanţă decizia Consiliului Judeţean de organizare a referendumului pe tema reorganizării administrative.
 

Suspendată, până la soluţionare
Deci, nici bine nu au aprobat consilierii judeţeni hotărârea privind referendumul pe tema reorganizării administrative, că prefectura a şi atacat-o în instanţă. „Prin acţiunea cu nr. 4975/24.06.2011, prefectul judeţului Hunedoara a solicitat Tribunalului Hunedoara, Secţia Comercială şi Contencios Administrativ şi Fiscal, anularea Hotărârii Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 95/2011 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului judeţean în vederea consultării cetăţenilor cu privire la desfiinţarea judeţului Hunedoara. Şi, prin urmare, până la soluţionarea acţiunii mai sus menţionate, Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara este suspendată de drept”, se precizează în comunicatul Prefecturii.

 

A încălcat mai multe legi
Cum din comunicatul respectiv nu rezultau prea clar motivele pentru care prefectura a atacat în instanţă hotărârea amintită, i-am solicitat prefectului Attila Dezsi (foto) lămuririle de rigoare. “Având în vedere caracterul acestei Hotărâri a Consiliului Judeţean, considerăm că nu au fost respectate mai multe legi. Este vorba de Legea privind Referendumul, Legea Administraţiei Publice Locale şi de Legea privind transparenţa decizională în administraţia  publică. Hunedorenii au dreptul de a lua act, cu cel puţin 30 de zile înaintea adoptării acestora, atât de proiectul privind desfiinţarea judeţului, cât şi de cel privind referendumul judeţean. În situaţia de faţă, când hotărârea privind referendumul a fost deja adoptată de Consiliul Judeţean, cetăţenii nu pot să-şi exprime, în cunoştinţă de cauză, opiniile, sugestiile şi propunerile privind referendumul sau proiectul de desfiinţare a judeţului”, a precizat Attila Dezsi, prefectul judeţului Hunedoara.

Chinezii vor sã investeascã în minele din Vale

Carmen Cosman

Compania Naţională a Huilei Petroşani ar putea încheia un parteneriat cu concernul chinezesc China Coal Tehnology, care s-a arătat interesată să investească în mineritul din Valea Jiului.

Societate mixtă româno-chineză
Parteneriatul s-au putea materializa în urma unei misiuni economice  în China, organizată de Ministerul Economiei. Ieri, prefectul judeţului, Attila Dezsi (foto), a declarat, la Petroşani, că partea chineză şi-a manifestat intenţia de a coopera în domeniul retehnologizării unităţilor miniere, a captării şi utilizării gazelor de mină, precum şi a producerii de combustibili sintetici pe bază de cărbune. Cooperarea s-ar putea materializa prin înfiinţarea unei societăţi mixte româno–chineze pe minele viabile, prin împărţirea beneficiilor şi asumarea pierderilor. „S-a plecat de la o variantă de colaborare şi s-a ajuns, în cele din urmă, la cinci. Fiecare dintre acestea va fi analizată, în concordanţă cu legislaţia celor două state şi vom stabili în continuare paşii pe care îi vom urma”, a declarat directorul general al Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, Constantin Jujan. Practic, nici una dintre variante nu a fost negociată până la capăt, mai ales că partea chineză nu a vizitat încă nici o exploatare minieră din Valea Jiului. În schimb, românii care au făcut parte din delegaţie au fost într-o mină deschisă recent, în care s-au investit 2 miliarde de dolari, iar tehnologia şi modul de lucru i-au impresionat, cu atât mai mult cu cât în 10 ani, au avut un singur accident mortal.
Încheierea unui parteneriat cu specialiştii de la China Coal Tehnology ar fi binevenit, mai ales că ar veni cu tehnologie modernă de captare a metanului din subteran şi de transformare a lui în energie electrică. În ceea ce priveşte producerea unui combustibil sintetic, Attila Dezsi a precizat că acesta poate înlocui cu succes păcura şi este produs din cărbune, apă şi un liant. Parteneriatul dintre China şi România s-ar putea realiza, însă, numai după ce Compania Naţională a Huilei Petroşani îşi va rezolva problemele legate, în principal, de datoriile istorice.

Prefectul – „doi în unu”

Carmen Cosman

Judeţul Hunedoara a rămas fără subprefect, după ce Dorin Gligor a decis să demisioneze, pentru a candida la fotoliul de preşedinte al PDL Hunedoara.

Ca urmare, prefectul Attila Dezsi (foto) îndeplineşte ambele atribuţiuni, atât cea de prefect, cât şi de subprefect, după ce Dorin Gligor a demisionat din funcţia administrativă.
„Începând de vineri, am preluat şi prerogativele de subprefect, pe lângă cele de prefect. Voi îndeplini cele două atribuţiuni până la numirea noului subprefect”, a declarat prefectul de Hunedoara, Attila Dezsi. Numirea unui nou subprefect cade în sarcina ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Dorin Gligor şi-a dat demisia din funcţia de subprefect vineri după-amiază şi s-a reînscris în PDL, ca să poată candida la şefia Organizaţiei Judeţene a PDL Hunedoara.

Salariile minerilor, asigurate în acest an

Andreea Lazăr

Ministerul Economiei, conducerea Companiei Naţionale a Huilei (CNH) şi sindicatele din Valea Jiului au semnat, săptămâna trecută, un protocol prin care se asigură finanţarea activităţii miniere din Valea Jiului. Protocolul cuprinde opt puncte principale, care fac referire la asigurarea finanţării, planul de reorganizare al exploatărilor miniere, dar şi găsirea de soluţii pentru ştergerea datoriilor istorice ale CNH.

Identificarea minelor neviabile
Potrivit prefectului judeţului Hunedoara, Attila Dezsi (foto), protocolul încheiat prevede închiderea grupului de mine neviabile, până la sfârşitul anului 2018. Chiar dacă există mai multe voci care susţin că minele nerentabile ar fi Petrila, Paroşeni şi Uricani, în cadrul protocolului nu au fost specificate minele care se vor închide. „În acest moment, nu a fost stabilit grupul minelor neviabile. Există doar variante de lucru, care vor fi analizate în perioada următoare. În ceea ce priveşte disponibilizările de personal, deocamdată, nu se pun astfel de probleme, dar sindicatele au cerut ca în cazul restructurărilor, să existe posibilitatea plăţilor compensatorii”, a afirmat Attila Dezsi. În condiţiile în care, pe parcursul procesului de închidere a minelor neviabile, una dintre acestea ajunge să aibă condiţii financiare de exploatare pozitive, ea poate ieşi din programul de închidere.

CNH, şters de pe lista datornicilor?
Acelaşi protocol cuprinde şi promisiunea Ministerului Economiei de a găsi soluţii pentru ştergerea datoriilor CNH către stat. Aceste datorii se ridică la peste 300.000.000 de lei, dintre care 70 la sută sunt penalităţi. „Acest protocol aduce liniştea în Valea Jiului. De asemenea, acesta creează şi confortul necesar discuţiilor privind continuarea activităţii în Valea Jiului pe termen mediu şi foarte lung, dar şi construirii posibilităţilor de reorganizare a mineritului din această zonă”, a conchis Attila Dezsi, prefectul judeţului.

Sistemul sanitar din judet, analizat la Prefecturã

Liviu Moraru

Din iniţiativa comună a prefectului de Hunedoara şi a conducerii  Direcţiei de Sănătate Publică, ieri, la Prefectura Hunedoara a avut loc o analiză vizând viitorul sistemului sanitar din judeţ.

La întâlnire au participat, pe lângă autorităţile publice judeţene, primari ai unor localităţi unde funcţionează unităţi spitaliceşti şi manageri ai acestora. S-au abordat problemele specifice unităţilor sanitare din fiecare localitate, cu accent pe optimizarea cheltuielilor de funcţionare şi creşterea calităţii actului medical din spitalele de pe raza judeţului.

În finalul acestei întâlniri, Consiliul Judeţean Hunedoara a propus preluarea Centrului de Sănătate Călan în subordinea Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva. Totodată, s-a evidenţiat faptul că asemenea reuniuni constituie un bun prilej de diseminare a bunelor practici la nivelul managementului sistemului sanitar hunedorean, motiv pentru care ar trebui continuate.
„Sunt absolut necesare cooperarea şi colaborarea autorităţilor publice judeţene şi locale, în vederea asigurării accesului tuturor pacienţilor la servicii medicale de calitate superioară, tradiţiile medicale ale judeţului putând reprezenta o bază solidă pentru consolidarea sistemului sanitar al judeţului Hunedoara. Specializarea pe competenţe a unităţilor sanitare poate să asigure în viitor servicii medicale la standarde europene pentru toţi cetăţenii judeţului nostru”, a declarat, la finalul întâlnirii, Attila Dézsi (foto), prefectul judeţului Hunedoara.