Sute de hunedoreni beneficiază de pensii comunitare

Andreea Lazăr

Românii care muncesc legal în străinătate îşi pot rontunji substanţial pensiile, în urma contribuţiei la sistemele sociale din ţările respective. Începând din anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, angajaţii români din străinătate pot beneficia de această pensie comunitară, cu condiţia să aibă cel puţini cinci ani lucraţi într-o anumită ţară. Pensie se acordă pe lângă cea oferită de statul român pentru anii munciţi în ţară.

Din Europa, dar şi de peste Ocean

În evidenţele Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, figurează aproximativ 500 de persoane care beneficiază de pensii comunitare. Cei mai mulţi dintre aceşti pensionari au lucrat în ţări precum Germania, Austria şi Ungaria. „Orice persoană care realizează stagiu de cotizare într-o ţară din Uniunea Europeană poate solicita acolo dreptul la pensie, în măsura în care îndeplineşte condiţiile de pensionare reglementate de statul respectiv. Avem solicitări pentru astfel de pensii şi din Canada sau Statele Unite. Cele mai puţine sunt însă din ţări precum Spania şi Italia, unde, deşi emigrează mulţi hunedoreni, aceştia fie sunt încă prea tineri pentru pensie, fie muncesc la negru”, a afirmat Ionel Ciobanu, directorul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara.

Pensiile comunitare, incomparabile cu cele din România

Românii care muncesc legal în străinătate mai mult de cinci ani îşi asigură pensii de până la 1.000 de euro pe lună, datorită contribuţiei la sistemele de asigurări sociale din statele unde au lucrat. Ţările membre UE oferă românilor care au plătit asigurări sociale pe teritoriul lor cel puţin cinci ani, pensii mai mari decât cele din România pentru munca de o viaţă întreagă. În judeţul Hunedoara, acestea se încadrează între 300 şi 1.000 de lei, în timp ce o persoană care a muncit în străinătate peste cinci ani îşi poate adăuga la această pensie câteva sute de euro. „Numărul solicitărilor pentru pensie comunitară se va mări în următorii ani, dar nu putem vorbi încă de o creştere semnificativă. Este posibil ca peste 20 de ani, acest fenomen să ia amploare în România, însă acum nu e cazul, pentru că majoritatea celor care pleacă sunt încă tineri”, a conchis Ionel Ciobanu.