SUPERFICIA

Doris Visirin, avocat

Dreptul de superficie este reglementat expres în Noul Cod civil, respectiv în articolele 693-702.
El este definit ca fiind dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă.
Dreptul de superficie se poate constitui numai asupra bunurilor imobile, este rezultatul dezmembrării dreptului de proprietate asupra terenului, fiind un drept temporar, durata maximă a termenului fiind de 99 de ani, cu posibilitatea reînnoirii la expirare.
Dobândirea dreptului de superficie, potrivit reglementării noului cod civil, se poate face prin act juridic, fie act unilateral, precum testamentul, sau convenţie încheiată la notar în formă autentică, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. În toate cazurile se aplică dispoziţiile privind cartea funciară. Totodată, dreptul de superficie poate fi dobândit cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, în schimbul unor sume de bani stabilite prin convenţia iniţială. În cazul în care părţile nu au prevăzut alte modalităţi de plată a prestaţiei de către superficiar, acesta datorează, sub formă de rate egale, o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţa liberă. În caz de neînţelegeri între părţi, suma datorată proprietarului terenului va putea fi stabilită de instanţa de judecată.
Superficia se stinge prin radierea din cartea funciară la expirarea termenului, dacă terenul şi construcţia devin proprietatea aceleiaşi persoane, prin pieirea construcţiei, dacă există stipulaţie expresă în acest sens.