Spitalul din Hunedoara, din nou la înălţime! Are trei medici urgentişti de elită acreditaţi pentru salvarea aeriană, care asigură gărzile şi intervin în cele mai dificile misiuni pe elicopterul SMURD

Magdalena Șerban
La nivel de județ, Spitalul Municipal Dr. Al. Simionescu Hunedoara are la ora actuală UPU cu cei mai mulți spe­cialiști care lucrează la cel mai înalt nivel în medicina de urgență, activând pe elicopterul SMURD din Punctul de Operare aeromedical Caransebeș. E vorba despre dr. Mircea Ungur, dr. Labaț Dragan și dr. Lupei Ornela, toți trei fiind acreditați pe salvarea aeria­nă. Pentru ei, curajul nu înseamnă ab­sența pericolului, ci puterea de a-l învinge pentru a salva o viață.

Antrenamente speciale de aviație, supraviețuire și medicină avansată
,,Suntem 4 medici de urgență din ju­dețul Hunedoara care deservim și partea aero­medi­cală SMURD. De la spitalul din Hu­ne­doara suntem trei, iar de la spi­talul din Deva e un medic. Pen­tru această ac­ti­vitate este nevoie, în primul rând, de expe­riență pe mașinile de terapie intensivă mobilă SMURD. Se fac un instructaj și o aclimatizare cu aeronavă suprave­gheată, în primă instanță. Dacă acea aclimatizare este trecută cu brio de către candidat, atunci el poate executa misiuni de salvare aeriană. (…) Legat de cazuistică și de perioadele cu predis­poziție, cumva e o concordanță între partea de aeromedical și UPU din spi­tal. În sensul că în lunile de vară există o inci­dentă crescută a traumatismelor. Oamenii lucrează mai mult la câmp, se deplasează mai mult mai ales în pe­rioada verii către și dinspre mare sau din străinătate ori către străinătate. Și atunci, frecvența accidentelor rutiere crește. Frecvența accidentelor fores­tie­re la fel. Pentru noi, cei care lucrăm pe elicopterul de Caransebeș, cumva lunile de iarnă sunt cu cazuistică mai mare și apoi august-septembrie. Acum facem și segmentul de salvare mon­tană. Elicopterul pe care lucrăm noi deservește județele Caraș-Severin, Mehedinți, parțial județul Timiș și integral județul Hunedoara. E un cerc cu o rază bine stabilită și în acest cerc se regăsesc aceste patru județe unde ne desfășurăm activitatea”, a punctat dr. Mircea Ungur, medic specialist me­dicină de urgență, acreditat pe salvarea aeriană, ce activează în cadrul Spita­lulul Municipal Dr. Al. Siomionescu Hu­nedoara și pe elicopterul SMURD.

Deși poate părea
clișeic, realitatea
e că sunt EROI
Un medic de urgență pe o aeronavă SMURD nu are nevoie doar de curaj, ci de un amestec rar de calm de oțel, stăpânire de sine și iubire de oameni. Este vorba despre un profesionist care își riscă viața în fiecare misiune, înfrun­tând cerul în derivă, furtunile, frigul și întunericul, pentru a smulge oameni din ghearele morții. Și totuși, e și el un om, iar clipele nefaste pândesc fără scrupule. În plus, lucrează într-un spațiu foarte mic, cu zgomot de motor, turbulențe și lumină slabă, în timp ce mo­­nitorizează un pacient critic. Medi­cul trebuie să acționeze perfect con­centrat. Zborurile au loc în aproape orice condiții meteo, ziua sau noaptea, spre zone greu accesibile, unde elicop­terul aterizează la limită. Și atunci, mai este el doar un medic care își face meseria dincolo de limita curajului? Nu! El este cu adevărat un erou. ,,Există mecanisme de siguranță, iar expe­riența piloților care deservesc aero­navele e una consistentă și atunci pericolul e redus la minim. El există în orice domeniu, e adevărat. Da, poate că ceea ce facem noi înseamnă un job un pic mai special. Persoanele care fac asta trebuie să treacă niște probe, în sensul să nu aibă frică de înălțime, să poată gestiona niște viraje mai strânse. (…) Odată ce lucrezi cumva în cea mai înaltă categorie ca și dificultate în me­dicina de urgență, numai bine te pre­gătești și pentru unde avem serviciul nostru principal și atunci cumva crește în calitatea actului medical prestat în UPU. Intervențiile îți consolidează nu doar experiența, ci te și perfecționează. Una dintre recentele intervenții a fost cea de salvare montană de la Bușteni, chiar dacă am ieșit din arealul nostru, caz în care alpiniștii au suferit o acci­dentare prin cădere de la aproximativ 30 de metri, fiind dislocate multe re­surse pentru această misiune. O zonă greu spre imposibil de accesat. Singura variantă sigură și rapidă pentru oa­menii aceia am fost noi”, a mai spus me­dicul.

Văd cel mai des linia dintre viață și moarte
Medicina de urgență implică o uzură fizică și psihică extremă, generată de stresul deciziilor rapide, ritmul de lucru alert și expunerea constantă la sufe­rință. Tocmai de aceea România nu stă excelent la capitolul specialiști, în con­tinuare fiind o ramură unde se înre­gistrează deficit de medici. ,, Partea de SMURD, deși are provocările ei mari, nu o văd ca pe un surplus de uzură pe lângă medicina clasică de spital, de urgență. Numărul de solicitări cărora le răspundem într-un spital e unul net crescut. Pe elicopter, putem avea 4-5 intervenții, poate și ceva mai multe, dar incomparabil cu 60-70 de pacienți care se prezintă într-un serviciu UPU. Adică, fiecare ramură are grad de dificultate în felul ei. Cumva cele două se completează, dar cine face me­dicina de urgentă cred că mai mult e vorba de o chemare decât de un job. Presupune și pasiune pentru asta, că altfel nu cred că ar putea nimeni să facă pe termen lung așa ceva. România are un deficit cronic de medici care din păcate parțial pleacă în străinătate după terminarea facultății sau a programului de rezidențiat. Cu atât mai mult pe medicina de urgență unde este un domeniu greu, interesant, dar greu, trebuie să recunoaștem. Noi vedem de toate, tot timpul. Inclusiv moartea, asta e problema. Vorbesc de copii, de adulți, de vârstnici. Partea de traumă. Aco­perim toate specialitățile, totul trebuie făcut repede și în medicina de urgentă nu există programare. (…) Probabil de aceea și programul de pregătire, de rezidențiat, durează 5 ani, e unul din rezidențiatele cu o durată lungă. Astfel ca în momentul în care ai terminat programul de pregătire, să fii apt de o asemenea muncă. Dacă în timpul programului de pregătire îți dai seama că nu e pentru tine sau că ai văzut mai mult decât credeai că o să vezi, se mai întâmplă și partea de reconversie profesională. Fiecare știe cât poate și până unde poate merge”, a conc­luzionat specialistul.
,,Sunt tare mândru de ei! Cu medici ca Ornela, Dragan sau Mircea (și sunt mulți ca ei în Spitalul Hunedoara), România are șanse reale “să se facă bine”! – Radu Budae (foto), managerul Spitalului Municipal Dr. Al. Simionescu Hunedoara