Soluţia pentru termoficarea Devei: centrale de cartier pe bază de peleţi!

Termoficarea Devei, promisă de primarul Oancea, rămâne îngheţată în proiect. Nicio­dată devenii nu au fost umiliţi şi abandonaţi de administraţia publică aşa cum s-a întâmplat la începutul acestui an. În plină pandemie, au fost condamnaţi să îngheţe în casele lor, la şcoală, la spital sau la serviciu, fără vreun sprijin de la stat sau de la aleşii locali.
Pentru ca această experienţă degradantă să nu se mai repete şi iarna viitoare, cer Primăriei Municipiului Deva să adopte o strategie de termoficare de care să beneficieze gratis toţi devenii, cu facturi mici de încălzire şi care să care poată fi pusă în practică în câteva luni.
Am vorbit cu mulţi specialişti şi am găsit o soluţie. Domnul profesor inventator Horneţ a adus pe piaţă şi a implementat în alte oraşe, de exemplu la Buzău, centralele de cartier pe bază de biomasă peletizată. Este o soluţie ino­vativă, ecologică, cu cea mai eficientă ardere de pe piaţă, care ar rezolva până în noiembrie problema încălzirii pentru toţi devenii, nu doar pentru şcoli şi grădiniţe. Investiţia Primăriei în asemenea centrale este mică dacă ne ra­portăm la subvenţiile plătite ani la rând din bu­getul local pentru energia termică de la Mintia. Iar devenii vor plăti apoi facturi de încălzire pe peleţi mai mici decât pentru încălzirea indi­vi­duală pe gaz.
Propunerea mea este o alternativă la cea a primarului Oancea, care îşi doreşte, fără nicio legătură cu realitatea, instalarea în Deva a câtorva mii de centrale pe gaz. O centrală pe gaz pentru fiecare şcoală, pe banii Primăriei, poate fi soluţie pentru reluarea în condiţii nor­male a cursurilor de la toamnă. Dar cum să îi îndemni pe devenii care locuiesc în apar­ta­mente să îşi instaleze, pe propria cheltuială, centrale individuale pe gaz?
În primul rând, fizic şi tehnic e imposibil să fie instalate mii de centrale termice în oraş în câteva luni. În al doilea rând, instalarea unei ase­menea centrale vine cu costuri con­si­de­rabil, pe care nu oricine şi le permite, iar du­rata lor de viaţă este de maxim 10 ani. Nu în ulti­mul rând, Directiva ErP (Energy related Products) pentru reducerea emisiilor de carbon pre­su­pune interzicerea instalării de noi centrale de apartamente pentru reducerea emisiilor de car­bon având drept ţintă anul 2030. Ce fac devenii după 2030?
Am propus varianta centralelor de cartier pe peleţi pentru a atrage atenţia asupra faptului că toţi primarii de oraşe, cu excepţia domnului Oancea, fac eforturi să găsească soluţii alter­na­tive de termificare. La Cluj, Emil Boc tocmai a deschis o colaborare cu Universitatea Teh­nică pentru dezvoltarea unui proiect de încăl­zire pe hidrogen. La Oradea, Ilie Bolojan a rea­bi­litat întregul sistem de termoficare a ora­şu­lui, inclusiv magistralele de termoficare şi ţe­vile pe un proiect început încă din anul 2013.
Unde e strategia de termoficare a Muni­ci­piului Deva? Nu este acceptabil riscul ca de­venii să treacă şi iarna viitoare prin coşmarul lipsei încălzirii. Îi cer primarului Oancea să în­ce­teze această practică ruşinoasă de a trimite oamenii să îşi instaleze centrale de apar­ta­ment. Este momentul să îşi ia în serios res­pon­sa­bilitatea de primar şi să implementeze so­luţii urgente, sustenabile şi corecte pentru de­veni.

Deputat AUR Anamaria Gavrilă