Societatea Deva Gold a depus deja garanţia de un milion de dolari pentru reîmpădurirea terenului din comuna Certeju de Sus. Cine nu vrea ca investiţia auriferă de la Certej să pornească?

Adriana Năstase

Situaţia financiară a comunei Certeju de Sus nu este una roz. Asta, deşi pe vremuri, aceasta era una dintre cele mai prospere localităţi din judeţul nostru. Sătenii de aici îşi amintesc ce locuri de muncă bine plătite aveau şi duc dorul acelor vremuri bune pentru comuna lor.

Îşi caută cu disperare un loc  de muncă
Exploatarea minieră de la Certeju de Sus s-a închis în 2006. Din acel moment, locuitorii de aici şi-au văzut toate visele spulberate. De atunci, totul merge din rău în mai rău. Iar redeschiderea mineritului întârzie, din păcate.
A fost cândva o zonă prosperă. Aici, la Certeju de Sus, fiecare familie avea pe cineva care lucra la mină. Cu toate că stau pe munţi de aur, timpurile bune s-au sfârşit de mult. De ani de zile nu se mai exploatează aurul la Certej. Oamenii pleacă din zonă, încercând să-şi găsească slujbe în altă parte. Tinerii au fugit la oraş, iar bătrânii s-au dus unul câte unul. Mulţi dintre localnici au lucrat la mină, dar şi-au pierdut slujbele atunci când s-a închis exploatarea, deşi mai aveau câţiva ani până la pensie. De atunci, unii îşi tot caută de lucru, dar susţin că e dificil. Sunt sute de oameni din Certej şi localităţile învecinate care îşi caută cu disperare un loc de muncă. Oamenii nu ştiu ce să mai facă, iar în zonă să găseşti un serviciu cât de cât plătit este un mare noroc.
Primarul comunei, Petru Cîmpian, spune că în urmă cu 20 de ani, la exploatarea minieră ce funcţiona aici lucrau 1.200 de persoane. ”În 2006, când s-a pus lacătul pe uşa Minei Certej, dintr-un foc, într-o zi am avut aproape 500 de şomeri în comună. Comuna s-a depopulat. În prezent mai sunt 3.000 de locuitori. Bugetul primăriei se ridică la 3,7 milioane de lei şi el a scăzut de la un an la altul. Jumătate din acesta este asigurat de către societatea Deva Gold, care achită impozitul pe salarii, redevenţe, avize. Din cei 178 de salariaţi ai societăţii, 93 sunt din comuna noastră. Nu avem alte investiţii importante, iar redeschiderea exploatării aurifere în comună ar fi o gură mare de oxigen pentru noi”, a afirmat Petru Cîmpian, primarul comunei Certeju de Sus.

S-au împădurit 3,4 hectare de teren
Ce se întâmplă însă cu investiţia extrem de importantă a societăţii Deva Gold de la Certej? Directorul general al societăţii Deva Gold, ing. Nicolae Stanca (medalion), spune că în prezent se aşteaptă decizia instanţei, după ce un ONG a atacat avizul de mediu pentru faza PUZ a investiţiei aurifere din comuna Certeju de Sus. ”Pot să vă informez că am finalizat împădurirea a 3,4 hectare în zona Certej. În plus, se execută lucrări de curăţare de resturi de vegetaţie în zona Certej”, a spus ing. Nicolae Stanca, directorul general al societăţii Deva Gold SA. Garanţia, în valoare de un milion de dolari, a fost depusă deja de către Deva Gold SA pentru reîmpădurirea zonei.
Aşadar, din cauza cui judeţul Hunedoara este văduvit de o investiţie care aduce prosperitate pentru hunedoreni? Cine are interesul ca această investiţie de importanţă naţională să nu demareze?