SIC TRANSIT GLORIA MUNDI!

Sic transit Gloria mundi! Așa trece slava lumii! Nu există o expresie mai su­gestivă pentru definirea, pe de o parte a efemerului vieții pământene și, pe de altă parte, a infinitului vieții de apoi. Tatăl meu, Eugen, repeta adeseori: „Nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei”, de­sigur, reluând cu smerenie sintagma con­sacrată de Alexandru Vlahuță (1858-1919). Eram impresionat, chiar dacă la momentul respectiv, copil fiind, nu o în­țe­legeam în deplinătatea sensu­rilor sale. Mai târziu, când vârsta și stu­diile mi-au permis o deplină sesizare a di­men­siunilor noționale ale celor două sin­tagme, am realizat importanța aces­tora.
Se împlinește un an de când Prea­sfinția Sa Gurie a atins slava lumii trecând în infinit. Fiu al satului românesc, a văzut lu­mina zilei la 31 decembrie 1968, din tatăl Teodor și mama Maria, având ca frați pe Irina, Tănasie și Ioan. Părinții și atmosfera locurilor natale au fost primii îndrumători pentru formarea omului și, nu în ultimul rând, a creștinului Grigore Georgiu. Încă din anii de școală a simțit chemarea Domnului, că trebuie să pășească pe dru­mul credinței, nu ca mirean ci ecle­zias­tic, printr-o devoțiune totală. Anii de studii, în comuna natală, la Cluj-Napoca, la Craiova, sfaturile ÎPS Nestor Vornicescu l-au determinat să abordeze gnoseo­logic credința: monah (1990), ierodiacon (1990), ieromonah (1992), protosinghel (1996), arhimandrit (2001), vicar ad­mi­nistrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Craiova (2000-2001). Studiile postuni­ver­­sitare, dublate de misionarism, s-au completat cu desăvârșirea intelectuală prin susținerea doctoratului la Uni­ver­si­tatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia (2000). La propunerea ÎPS Teofan, mitropolit al Olteniei și arhiepiscop al Craiovei, Sfântul Sinod al BOR l-a ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, apoi hirotonit ca arhiereu (2001) cu nu­mele Gurie Strehăianul (2001-2004), ulte­rior Gurie Gorjeanul (2004-2009). Vocația ecleziastică o completează prin cariera universitară fiind cadru didactic la Fa­cultatea de Teologie din Craiova, dis­ci­plina Teologie Pastorală. Această activi­tate s-a definit și prin două apariții edito­riale: „Meditații duhovnicești la sfârșit de modernitate” (Craiova, 1999) și „Despre mântuirea sufletului în era post-in­dus­trială” (Craiova, 2001), cu diverse cola­bo­rări la periodice ecleziastice.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (19 iunie 2009), cu binecu­vântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a creat Episcopia Devei și Hunedoarei. Preasfințitul Părinte Episcop Gurie Georgiu, în data de 29. Octombrie 2009, a fost ales episcop al Devei și al Hunedoarei, iar peste o lună a fost în­tronizat în Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Deva (29 noiembrie 2009). Activitatea episcopală s-a con­cretizat pe tărâm pastoral-misionar, cul­tural-educațional, economic, adminis­trativ-gospodăresc, și social-filantropic cu realizări deosebite. Eparhia a fost până în februarie 2012, în componența Mitropoliei Banatului, iar de atunci și până în prezent este arondată Mitropoliei Ardealului. PS Gurie a continuat cariera universitară. A predat tot Teologia Pas­torală la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (2010-2021), și în calitate de cadru didactic asociat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad (2021). Nu a renunțat la cercetarea știin­țifică, publicând mai multe volume de specialitate.
Preasfințitul Părinte Episcop Gurie a trecut la cele veșnice la 21 octombrie 2021. Dumnezeu l-a chemat la El, în eternitate. Sunt sigur că de acolo ve­ghează asupra noastră. Personalitatea sa este un adevărat exemplu, mai ales, pentru tânăra generație. Dumnezeu să-i dea odihnă în pace. Nu mă tem de moarte, ci de veșnicia ei. Așa trece slava lumii!

Dr. Gheorghe Firczak