Scrisoare deschisă a primarului oraşului Haţeg: Autorităţile publice locale – bătaia de joc a statului român

Sunt primarul oraşului Haţeg, judeţul Hunedoara, Marcel Adrian Goia, şi vreau să vă expun birocraţia la care s-a ajuns pentru obţinerea unor avize în vederea realizării unor proiecte sau documentaţii necesare în Administraţia Publică Locală, acesta fiind doar un exemplu:

Având în vedere cerinţele legii nr. 350/2001 a urbanismului şi amenajării teritoriului cu modificările şi completările ulterioare care prevede ca fiecare U.A.T. să elaboreze sau să actualizeze Planul Urbanistic General, Primăria oraşului Haţeg a organizat în anul 2011 licitaţia pentru Actualizarea P.U.G. Oraş Haţeg cu localităţile aparţinătoare, documentaţie care era aprobată deja din 1999.
Astfel, în urma desemnării ofertantului câştigător, în luna mai 2011 s-a încheiat un contract de servicii cu o persoană juridică abilitată să presteze aceste servicii pentru o sumă totală de 186.893 lei, TVA inclus şi o durată de elaborare de 18 luni.
Conform ofertei financiare şi tehnice, serviciul cuprindea elaborarea P.U.G. în patru etape de realizare structurate astfel :
Etapa 1: elaborare studii de fundamentare topo, circulaţie, zone cu risc natural, zone protejate, studiu socio-demografic, activităţi economice, studii care au fost predate de proiectant către beneficiar după două luni.
Etapa 2: elaborare PUG preliminar şi regulament local de urbanism în vederea informării şi consultării populaţiei, care a fost predat de proiectant în luna decembrie 2011.
Etapa 3: elaborare documentaţii pentru obţinerea avizelor de la instituţiile abilitate, predate de către proiectant către beneficiar în luna decembrie 2012.
Etapa 4: prevede elaborarea documentaţiei finale în urma introducerii observaţiilor şi cerinţelor avizatorilor şi opţiunii populaţiei.
Primele trei etape în care raporturile s-au desfăşurat între Primărie şi proiectant s-au desfăşurat conform prevederilor contractului, încadrându-se în termenele şi bugetul contractat.
Însă, din momentul depunerii documentaţiilor pentru obţinerea avizelor, care s-au ridicat iniţial la un număr de 28 de instituţii avizatoare, putem spune că începe o adevărată aventură, marcată de timp îndelungat, bani suplimentari, modificări legislative pe parcurs, avize care expiră între timp.
Majoritatea instituţiilor avizatoare au emis avizele într-un termen rezonabil, unele chiar s-au încadrat în maximum 30 de zile, dar ca întotdeauna, există şi excepţii din care enumerăm doar câteva: – recordul de aşteptare s-a înregistrat la Ministerul Culturii unde se depune documentaţia pentru obţinerea avizului în 16.07.2013 iar avizul se eliberează după doi ani şi şapte luni în 12.02.2016, perioada în care s-a solicitat suplimentar şi un „studiu istoric şi de arheologie” pentru care primăria a plătit 19.840 lei cu toate că documentaţia P.U.G. depusă conţinea un studiu istoric de fundamentare.
– la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, documentaţia a stat pentru avizare 22 de luni, aproape doi ani din februarie 2016 în decembrie 2017, având în vedere faptul că pentru a o putea depune trebuie să existe toate celelalte avize (28) , acesta fiind motivul pentru care s-a depus doar în 2016.
– pentru obţinerea avizului Agenţiei Judeţene pentru protecţie a Mediului au fost necesare 11 luni din martie 2013 până în ianuarie 2014, fiind solicitat în acest timp suplimentar şi un „Raport de Mediu şi evaluare adecvată” care a costat 55.800 lei.
– avizul Administraţiei Apelor Române a fost emis într-un termen de trei luni, rezonabil raportat la cele prezentate anterior.
Dar asta nu e totul. Cum în România legislaţia e într-o continuă modificare şi schimbare, pe parcursul derulării contractului după ce toate părţile componente ale PUG-ului erau elaborate s-a prevăzut printr-o modificare a Legii urbanismului că PUG-ul trebuie să conţină şi un Plan de Mobilitate Urbană, astfel că în martie 2018, Consiliul Judeţean Hunedoara, direcţia Arhitect-Şef respinge avizarea PUG-ului, solicitând elaborarea Planului de Mobilitate Urbană.
Astfel, primăria se vede nevoită să încheie suplimentar faţă de contractul elaborării PUG un alt contract pentru elaborare „Plan de Mobilitate Urbană“ pentru suma de 53.550 lei, studiu care a fost finalizat în luna august 2018 şi depus la Agenţia de Mediu pentru avizare, care Agenţie însă consideră că trebuie trimis şi la Agenţia Naţională pentru Arii Protejate, unde probabil se va solicita suplimentar şi un studiu specific şi în felul acesta se creează un cerc vicios care nu se mai încheie niciodată.
Iniţial, fiind obţinut avizul Agenţiei Judeţene Pentru Protecţia Mediului, nu înţeleg de ce trebuie să o luăm din nou de la capăt, probabil să mai dureze şapte ani de zile până la obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare.
În toată această perioadă de şapte ani în care se trece prin calvarul obţinerii avizelor, multe dintre ele, în special cele de la deţinătorii de reţele edilitare expiră, având durată limitată şi trebuie reînnoite, astfel că unele dintre ele au fost obţinute şi de trei sau patru ori, plătindu-se de fiecare dată contravaloarea acestora.
Din punct de vedere financiar, faţă de suma contractată pentru elaborarea documentaţiei, s-a ajuns să se plătească în plus 55 la sută pentru studii solicitate de unii avizatori.
Toate aceste aspecte prezentate în ceea ce priveşte mecanismul greoi, complicat şi costisitor de obţinere a avizelor pentru un Plan Urbanistic General face ca la nivel naţional numărul localităţilor care au un PUG actual aprobat să fie extrem de mic, probabil sub 10 la sută, motiv pentru care deşi legislaţia prevedea termene limită până la care o localitate să deţină un PUG, în nenumărate rânduri acest termen a fost prelungit, ultima prelungire decalând termenul limită, de 31 decembrie 2018, cu încă cinci ani.
Paradoxal este faptul că cele mai mari greutăţi şi întârzieri în avizare se întâlnesc la Instituţii Publice ale Statului Român – Ministere, Agenţii, Direcţii Teritoriale – comparativ cu operatorii reţelelor edilitare, care de regulă sunt companii private şi au dovedit operativitate.
Probabil fără prevederea unor reglementări legislative care să impună o perioadă maximă în care o instituţie trebuie să emită un aviz şi eliminarea unor studii suplimentare cerute de către unii dintre avizatori, situaţia va rămâne neschimbată, iar numărul localităţilor fără PUG va rămâne la fel de mare şi atunci nu trebuie să ne mai întrebăm de ce nu putem promova investiţii publice sau de ce e nevoie de atâtea PUZ-uri.
Nu vreau decât să trag un semnal de alarmă asupra birocraţiei din România ce a ajuns la cote maxime şi nu ştiu până unde se doreşte să se ajungă.
Ne mirăm de ce nu se întocmesc proiecte pentru a fi depuse şi a se atrage bani de la Uniunea Europeană.
Vă spun din propria experienţă că pentru a întocmi un proiect, a obţine toate avizele şi a-l putea depune pentru a atrage fonduri europene durează aproximativ doi ani, evaluarea proiectului între 6 luni şi 1 an, semnarea contractului de finanţare de către Ministerul Dezvoltării până la 3 luni, sau poate şi mai mult, după care întocmirea caietului de sarcini şi obţinerea avizului de la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice între 3 luni şi 6 luni.
După derularea tuturor acestor operaţiuni începe în sfârşit licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări şi începerea lucrărilor care mai poate dura între 3 şi 6 luni.
Domnilor parlamentari, miniştri, secretari de stat, vă rog faceţi ce trebuie şi ce este bine pentru ţară.
Nu uitaţi ce promiteţi în campania electorală şi ţineţi-vă promisiunile.
Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg