Sărbătoare la Râu de Mori

Magdalena Şerban

Comunitatea din satul Clopotiva, comuna Râu de Mori, s-a putut bucura, duminica trecută, de slujba de sfinţire a bisericii din localitate, în prezenţa Preasfinţitului Gurie, a unui sobor de nouă preoţi, dar şi a unor reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale.

Biserica, având o existenţă de 28 de decenii, a beneficiat de un amplu proces de reabilitare, pe parcursul ultimilor doi ani. Acum, totul este nou şi miroase a tămâie, aşa cum îi stă bine unui loc sfânt. S-au înlocuit mobilierul şi icoanele, iar partea de exterior arată şi ea impecabil, singura care nu s-a restaurat încă, fiind pictura.

„Ne-a ajutat bunul Dumnezeu să vedem renovat acest lăcaş de rugăciune. Biserica are o însemnătate deosebită, atât pentru enoriaşii care se roagă aici, cât şi pentru istoria zonei. Clopotiva, cu cei 850 de locuitori ai săi, este cel mai mare sat din Ţara Haţegului. În anul 1900, adăpostea un număr aproape dublu de oameni, faţă de cel de acum. Am depus eforturi ca la ceas de sărbătoare, satul să se poată mândri cu realizările de care se bucură întreaga lui comunitate: cămin cultural reabilitat, şcoală modernizată, reţea de apă şi canalizare, iar în curând, va primi o notă bună şi la capitolul infrastructură. În ceea ce priveşte lucrările de reabilitare a bisericii, acestea au fost susţinute cu ajutorul Ministerului Culturii şi Cultelor, a Consiliului Local, a Consiliului Judeţean şi nu în ultimul rând, a credincioşilor care, din puţinul avut, au făcut donaţii. Le mulţumesc şi pe această cale tuturor celor amintiţi, pentru că fără ajutorul şi înţelegerea lor, nu ne-am fi aflat astăzi, aici”, spune Niculiţă Mang (foto), edilul-şef al comunei Râu de Mori.

Recent modernizat, Căminul Cultural din Clopotiva a găzduit evenimentul dedicat împlinirii a 650 de ani de la prima atestare documentară a satului şi totodată, reeditării monografiei acestei aşezări. Lucrarea a apărut, prima dată, în urmă cu 75 de ani, fiind realizată de celebrul cărturar Dimitrie Gusti, iar cea de-a doua apariţie a operei i-a revenit acum, în grijă, lui Păun Ion Otiman, secretarul Academiei Române. După-masa de duminică s-a încheiat cu cântec popular şi voie bună, spectacolul folcloric fiind un prilej de bucurie pentru cei prezenţi.