S.O.S.! Peste Centrul de afaceri din Teliucu Inferior se întinde paragina!

Magdalena Şerban

În 2004, în baza unui parteneriat semnat între Guvern şi Banca Mondială, s-au înfiinţat 11 Centre de afaceri la nivel naţional, printre care unul şi la Teliucu Inferior (investiţie care a costat 600.000 de dolari). Anii au trecut, iar imobilele respective s-au degradat, administraţiile locale fiind legate de mâini şi de picioare în ce priveşte reabilitarea acestora, din pricină că nu deţin dreptul de proprietate asupra lor, dar nici sumele aferente lucrărilor care se impun.

Era un vis frumos
„Au fost construite în fostele zone miniere şi erau văzute ca o alternativă viabilă, un incubator de afaceri care să vină în sprijinul investitorilor. Tarifele de închiriere pentru spaţiile de aici sunt bune, fiind mai mici decât cele practicate pe piaţa de profil. Dar, deşi după o perioadă de cinci ani, edificiul trebuia predat administraţiei locale, din 2009 şi până în prezent nu s-a întâmplat asta. Anual, semnam contract nou de comodat cu Ministerul Economiei, motiv pentru care investitorii nu aveau posibilitatea să acceseze bani europeni, una dintre condiţiile definitorii fiind o perioadă mai mare de valabilitate a contractului de închiriere, adică minimum cinci ani. Aşa că am pierdut unul dintre investitori, acesta reorientându-se prin achiziţionarea unui spaţiu din centrul de comună, unde a deschis un cabinet stomatologic cu ajutorul unei finanţări europene. Mai nou, contractul cu ministerul e parafat până la transferarea în proprietatea noastră a imobilului, ceea ce se poate întâmpla şi peste un deceniu sau un secol. În tot acest timp am înaintat către minister numeroase adrese, ba chiar am fost la Bucureşti pentru a expune situaţia din teritoriu şi a cere cooperare şi înţelegere, dar nu ne-am ales cu nimic. Necazul e că se află într-un puternic proces de degradare. Etajul doi nu mai este funcţional, plouă înăuntru şi dezastrul se adânceşte pe zi ce trece. Singurele care au rămas ocupate, încă, sunt parterul şi etajul întâi. Dar la cât de des plouă şi la cum nu se mişcă lucrurile, neşansa de a le închide şi pe acestea este una foarte mare. În cadrul locaţiei îşi desfăşoară activitatea Poliţia, Ocolul Silvic Ţinutul Pădurenilor, un operator comercial specializat în prelucrarea palului, o asociaţie umanitară şi cabinetul medicului de familie”, a afirmat Daniel Pupeză (foto), primarul din Teliucu Inferior.
Acesta a mai spus că administraţia publică a realizat mici reparaţii, dar şi să vrea, nu poate demara o reabilitare amplă, costurile depăşind 600.000 de lei, potrivit unui deviz estimativ, solicitat de la o societate de profil, acum doi ani. Nu există nici banii necesari la visteria comunală, dar nici dreptul legal. Fiind ridicat de 15 ani, se impune o reparaţie capitală a acoperişului sau poate chiar înlocuirea lui. Ba mai mult, graţie Programului de Cooperare Elveţiano-Român, în clădire a luat naştere Centrul Comunitar de Învăţare Permanentă, locaţia beneficiind de o serie de calculatoare şi dotări puse în slujba comunităţii. Sala a fost puternic afectată de deteriorare şi nu mai poate constitui un loc sigur şi apt pentru găzduirea activităţilor.

Tăcere şi suspans din partea ministerului
„A fost organizată o licitaţie de către minister, pentru intabulare şi parte de topografie, dar nu s-a prezentat nimeni, iar noi nici măcar nu am ştiut. Poate căutam doritori, să se finalizeze şi să se rezolve o dată problema. Se doreşte ca lucrările să fie scoase cumulat, în calup, la nivel naţional, pentru toate cele 11 centre, dar asta nu ne avantajează. De ce să suferim toţi pentru unul, de exemplu? Aşa nu se mai termină niciodată. Suntem efectiv disperaţi. Am avut firme de croitorie, de prelucrare a porţelanului etc, care s-au retras din cauza condiţiilor devenite impracticabile. Schimbăm găleţile la fiecare ploaie, căzând bucăţi de tencuială şi apă din abundenţă. Dacă tot nu se vrea să se facă nimic în mod direct şi în timp util, măcar să ne fie alocate sumele cu pricina, cu destinaţie clară de folosire. Trebuie constatat în mod oficial câte din cele 11 centre mai sunt funcţionale şi să se ia măsuri urgente pentru a nu se închide şi acelea. Altfel, ne batem joc de acei bani obţinuţi în urma parteneriatului cu Banca Mondială. În fond, ne batem joc de noi. Asta nu se prea pricepe”, a concluzionat Daniel Pupeză. Primarul nu vrea ca apelul său să fie catalogat răutăcios, dar a ajuns la capătul puterilor şi al răbdării, aşa că strigătul său e de disperare. Şi pe bună dreptate, e unul îndreptăţit. Totuşi, speră ca autorităţile să-i asculte nemulţumirile şi să corecteze măcar în al 12-lea ceas ceea ce trebuia făcut demult.