Rozalia Lupşa, din comuna Dobra, a împlinit 100 de ani

        O cheamă Rozalia Lupşa, locuieşte în Dobra, iar săptămâna trecută a împlinit 100 de ani. I-a trăit cu bune şi rele, însă greutăţile vremurilor au călit-o şi au făcut-o şi mai puternică. Atât de puternică încât la un secol de viaţă, nu renunţă să spună lucrurilor pe nume.

S-au strâns patru generaţii să o felicite, consilieri locali, primarul comunei Dobra, Ovidiu Pădurean, care i-a înmânat din partea conducerii administrative o diplomă, un tort şi suma de o mie de lei. PreotulEmanuel Inişca, i-a dăruit o icoană, felicitând-o că nu s-a abătut niciodată de la credinţa în Dumnezeu.
        Prima centenară din familie
Se zice că viaţa este doar o chestiune de a-ţi accepta destinul din toată inima, chiar dacă îţi mor fraţii, soţii ori părinţii. Să rămâi demn şi să răzbeşti, văzându-ţi copiii, nepoţii şi strănepoţii cum cresc sub ochii tăi şi apoi merg la casele lor se poate numi un act de eroism în cazul unei mame. Sărbătorita este prima din familia ei care a ajuns la această vârstă, din ce în ce mai rară, iar secretul longevităţii pare să fie cumpătarea. Fiica sa spune că mama ei a dus o viaţă dedicată diverselor munci gospodăreşti şi agricole, una liniştită şi fericită atât cât s-a putut, povăţuindu-şi copila să facă lucrurile aşa cum trebuie. Ba mai mult, încă o trage de mânecă atunci când i se pare că ceva nu e tocmai bine rânduit. Dacă o vede cu ziarul în mână, o dojeneşte părinteşte şi îi aminteşte că ar trebui să toarcă sau să facă ciorapi, nu „să umble cu o foaie“.
       A rămas văduvă de peste o jumătate de secol
„S-a născut în 30 august 1919, în satul Roşcani. Mă are doar pe mine (75 de ani), eu am o fată care lucrează la Spitalul Judeţean Timiş, Liliana Georgeta Răileanu, iar fata mea are tot o fată, pe Maria, care va împlini 18 ani. Ei stau la Timişoara şi Maria vine aici în vacanţe. Mama mea a lucrat la C.A.P şi s-a îngrijit de gospodărie. Tatăl meu a fost în război. A murit acum 53 de ani şi era mai mare ca mama cu nouă ani, fiind născut în 1910. Tata era din Mihăileşti, sat apropiat de Roşcani. Ar fi făcut 76 de ani de căsnicie dacă mai trăia tata, dar s-au bucurat numai de 23 de ani de căsătorie. Asta le-a fost soarta. Tata a murit din cauza astmului cu care s-a ales în perioada războiului. A lucrat apoi la o carieră de piatră (…) Mama a mai avut o soră care a murit la 82 de ani. Cred că seamănă pe bunica mea, care a murit la 90 de ani. Şi soţul meu are 90 de ani. Dumnezeu să-l ţină cât mai mult“ a afirmat fiica centenarei, Doina Mircea.
        O fire echilibrată şi fără medicamente
Despre Rozalia Lupşa am mai aflat că stăpânea foarte bine arta ţesutului, a cusutului şi a torsului. Era harnică şi îi plăcea ca totul să fie pus la punct. Carnea nu prea a fost niciodată felul ei preferat de mâncare, succesorii săi considerând că acesta este şi unul din motivele care au ajutat-o să numere mulţi ani. În 1982 a avut piciorul rupt, purtând ghips vreme de trei luni. De medicamente s-a ferit întotdeauna. La ce nu renunţă e că dimineţile se răsfaţă cu câte o cafea, iar la zile mari, serveşte câte un pahar de ţuică. Îi place mâncarea fără grăsimi şi mănâncă puţin. De aici şi sănătatea. Din propriul echilibru care i-a devenit regulă de trai.
„Uneori, când eram mică, moşul era plecat la ţarină sau la săpat pe undeva, iar străbunica era tot timpul cu mine. Desenam, cântam, ne plimbam pe trotuar. Am fost şi sunt foarte ataşată de ea. Împărţim aceeaşi zodie: Fecioară, deci ne asemănăm. (…) Eu vreau să urmez dreptul şi mă gândesc să devin jurist”, a arătat strănepoata Maria Răileanu. Trebuie spus că nu doar o dată lacrimile au cuprins ochii sărbătoritei, iar mâinile sale s-au împreunat ca semn de mulţumire. Se vedea înconjurată de familie, în primul rând, iar povestea trecutului nu avea cum să-i lase inima fără să tresară. Dar nu s-a lăsat, ci a ţinut ritmul şi i-a dirijat pe cei dragi, care au răsfăţat-o cu cântece de odinioară.
„Sunt momente pe care să le tot ai. Nu pot decât să mă bucur de faptul că în mandatul trecut l-am mai sărbătorit pe un localnic care a făcut 100 de ani, iar acum o aniversăm pe doamna Rozalia. Aş vrea să mulţumesc familiei pentru calda primire de care ne-am bucurat, ca reprezentanţi ai autorităţilor locale, iar sărbătoritei îi urez să-i dea Domnul sănătate şi puterea de a ne mai aduna laolaltă, să-i cântăm la mulţi ani”, a spus Ovidiu Pădurean, primarul din Dobra.(Magdalena Şerban)