Romii din Petrosani vor înapoi în Franta

Adriana Năstase

Romii repatriaţi, care au revenit la Petroşani, vor să plece înapoi în Franţa, dar sunt şi traumatizaţi de experienţa expulzării, relatează Financial Times (FT). Romii recunosc că se temeau de poliţia franceză, dar spun că în România nu reuşesc să găsească locuri de muncă şi să-şi asigure traiul. „Chiar nu ştiu ce vom face acum. Dacă aş avea o slujbă sau un loc unde să stau, aş rămâne aici“, afirmă Cristinel Muntean, repatriat din Franţa, unde câştiga 30 de euro pe zi spălând maşini.

Case fără canalizare
Un alt rom repatriat, Mircea Drăgoi, în vârstă de 36 de ani, spune că se temea de poliţia franceză, dar în România a renunţat deja la încercările de a-şi găsi un loc de muncă. „Este prea mult. Nu mai ştiu ce să fac“, afirmă el.
Cei aproximativ 3.000 de romi din Petroşani trăiesc în „Colonie“, într-o zonă cu case fără un sistem adecvat de canalizare. „Ei merg în Franţa pentru o viaţă mai bună. Piaţa muncii de aici este o problemă reală“, recunoaşte primarul din Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, care a promis că va găsi locuinţe pentru romii care revin din Franţa şi susţine că a renovat case şi a reparat drumuri în Colonie.

Nu am cheltuit sute de milioane de euro
Financial Times remarcă faptul că, deşi România a luat în ultimii 10 ani măsuri importante în favoarea romilor, ritmul programelor s-a redus după aderarea la UE, iar zeci de asistenţi sociali au fost concediaţi din cauza măsurilor de reducere a costurilor, luate de autorităţile locale. Spre nemulţumirea politicienilor francezi, România nu a reuşit să cheltuie sute de milioane de euro din finanţări europene, destinate comunităţilor de romi. Complexitatea procesului de solicitare a fondurilor, temerile legate de cofinanţare şi întârzierile birocratice împiedică lansarea proiectelor.
„Chiar şi cetăţenii cu gândire liberală se plâng de eşecul privind integrarea şi jena provocată de criminalitatea din ţară şi din străinătate. Sondajele arată că mulţi români nu-şi doresc vecini romi sau colegi romi pentru copiii lor. O mulţime din Bucureşti a huiduit-o pe cântăreaţa pop Madonna, când a cerut, anul trecut, o mai mare toleranţă faţă de romi“, afirmă Financial Times.
Pe de altă parte, romii cu educaţie superioară şi succes în carieră preferă să nu-şi recunoască originea etnică. „Nu avem prea multe modele pozitive“, afirmă Marian Mandache de la Romani Criss. Starul rap Connect-R a încălcat un tabu la o ceremonie de premiere desfăşurată în iulie, când şi-a descheiat haina, pentru a dezvălui un tricou pe care scria „Sunt ţigan“. „Până când România nu va pune capăt ciclului sărăciei şi discriminării, acţiuni ca aceasta pot rămâne o raritate şi mulţi romi vor căuta probabil o viaţă mai bună în altă parte“, adaugă FT.