Românul dublu-derutat

Ieri, criticul de artă Pavel Şuşară a vorbit, la Deva, despre „Occident şi Orient în arta românească”. O temă elegantă şi dură, rafinată şi cutremurătoare în consecinţele analizelor pe marginea ei. Nu voi intra în prezentarea ideilor propuse de Pavel Şuşară, pentru că, puse în trei rânduri, pot fi înţelese anapoda. Mă voi limita să amintesc concluzia şăgalnică şi puţin înspăimântătoare: în constituţia estetică a românului stau, privindu-se încurcate, materia cu greutate a Occidentului şi energia vie a Orientului. Păi, cum să nu ne fie greu şi să nu ne simţim mai mereu originali până la epuizare?
Ideea asta a unui sincretism estetic cu nuanţe de paradox insolubil se dovedeşte, aşa cum arăta Şuşară, folositoare în înţelegerea artei româneşti, chiar în înţelegerea orizontului de aşteptare al receptorului de artă român. E, poate, şi o şansă de reabilitare, după valul periculos de acte şi acţiuni subculturale din ultimii ani, asta dacă cineva, cumva, va realiza picajul şi va propune o reţetă de salvare. Personal, consider că sunt mult prea puţini cei care se arată dispuşi să rupă gura târgului, trântind adevărul despre cultura română contemporană, dispuşi nu în întreprindere individuală, ci dispuşi să părăsească lotca orgoliului şi să se grupeze, pentru ca vocea să fie tunătoare şi nu şoaptă în colţul revistei.
Mă gândeam, într-un alt registru, dacă acest paradox, acest conflict mocnind are determinare încă mai largă, dincolo de constituţia estetică, în miezul celei mai dezvelite realităţi. Poate că da, poate că nu, vorba moldoveanului de peste Prut: se prea poate să fie, dar se prea poate să nu fie! În exemple mici, românul poate iubi vodca şi rusoaicele, hrănindu-se constant de la fast-food? Nu prea. Dar sigur poate să fumeze ţigări americane şi să bea vodcă. Îi poate iubi la fel pe Sandra Brown şi Dostoievski? Nu. Dar poate aştepta toată viaţa venirea americanilor, în timp ce acceptă să fie condus de o hoardă de stalinişti încremeniţi.
Şi, uite-aşa, ce se potriveşte în artă, dă mare bătaie de cap tuturor celor care părăsesc expoziţia şi ies în drum.