România va merge mereu prost

Votul asupra Legii pensiilor, asupra căruia planează suspiciunea de fraudă, pune într-o lumină extrem de clară mai multe aspecte esenţiale ale României contemporane. Între noi fie vorba, „suspiciunea de fraudă” este aşa, un termen eufemistic, în fond, eu cred că o ţară întreagă e convinsă că a fost fraudă, imaginile difuzate de Antena 3 sunt convingătoare, la fel de convingătoare ca acelea în care preşedintele Traian Băsescu loveşte copilul. Nu ştiu câţi se mai îndoiesc astăzi de faptul că Băsescu i-a dat scurt în barbă copilului…
Revin. Voi trece rapid în revistă câteva concluzii, de la general spre particular. Modul în care a trecut Legea pensiilor demonstrează de ce în România se va perpetua instabilitatea. Chiar şi în cazul unor legi foarte importante, puterea nu este interesată să obţină un minim consens, în acest caz, cu sindicatele şi opoziţia. Nu consens total, ci unul minimal, care să garanteze faptul că legea nu va fi modificată esenţial, imediat după schimbarea puterii. Din 1990, fiecare lege este modificată la fiecare schimbare de putere şi chiar mai des, astfel că pe bună dreptate, se plânge toată lumea de imprevizibilitatea cronică a României. Prin urmare, această Lege a pensionării va fi modificată imediat ce PDL va ceda puterea. O minimă înţelepciune a guvernanţilor, în vreme de criză, ar fi condus la tentativa de obţinere a unei înţelegeri.
O altă concluzie – speranţele legate de tineret în politică se dovedesc false. Roberta Anastase, tânără speranţă lansată cu mare tam-tam pe orbita funcţiilor de demnitate publică, se dovedeşte doar o altă rotiţă partinică. Exemplele pot continua şi cred că şi dumneavoastră vă vin în minte, fără prea mult efort. Cred eu că tinereţea în sine nu este o calitate care să recomande un bun om politic.
În particular – tentativa de a justifica nejustificabilul duce la situaţii penibile. Personal, îl apreciez pe ministrul UDMR Borbely. Ori de câte ori am avut prilejul, l-am dat exemplu de eficienţă şi decenţă. Din păcate, prezent într-o emisiune TV, încerca în zadar să anuleze argumentele pro-fraudă în cazul Legii pensiilor. Evident încurcat, Borbely a recurs la vechea stratagemă a deturnării discuţiei de la un aspect la un altul, colateral. Stratagemă care uneori funcţionează, de data asta nu a mers şi a fost până în final nevoit să accepte că ar fi solicitat reluarea votului, tocmai pentru că exista suspiciunea de fraudă.