Politica si administratie

Revenirea la normalitate necesită portofolii asumate de fiecare ministru al Guvernului Cîţu

Sper că aceste zile de sărbătoare petrecute în linişte au venit cu răspunsuri şi rezolvări pen­tru guvernanţi, pentru a conlucra dincolo de tensiunile politice, pentru ţară. Faptul că ieri s-au redeschis şcolile, iar elevii au revenit în bănci, reprezintă doar una dintre deciziile aş­teptate de mult de români şi care a fost în­târ­ziată luni întregi, fără o justificare per­tinentă.
Chiar şi aşa, fără a apela la un pesimism forţat, există anumite temeri în ceea ce priveşte această decizie. În acest moment, problema lipsei cadrelor medicale din şcoli rămâne nerezolvată, la fel şi reticienţa,încă persistentă în rândul profesorilor în ceea ce priveşte vaccinarea. Mai mult, dacă citim ultimele declaraţii ale ministrului sănătăţii (https://bit.ly/2SqzIMd) şi ale ministrului educaţiei (https://bit.ly/2PRuo3y) observăm aceeaşi polemică privind deciza menţinerii la şcoală a elevilor, una pe care am întâlnit-o şi acum câteva luni şi care a generat dezastre în învăţământ.
Nici până în acest moment nu există un plan şi un program de lucru comun adoptat la ni­velul celor două ministere: Ministerul Educa­ţiei şi Ministerul Sănătăţii, privind folosirea efectivă a testelor rapide antigen în şcoli. Având în vedere aceste coordonate, sper ca bu­curia revenirii în bănci a elevilor, să nu fie în­locuită cu vestea singurei măsuri adoptate de Guvern pentru stoparea răspândirii infectării cu coronavirus, cea a închiderii şcolilor.
Acum că au promis la unison, trebuie să se şi ţină de cuvânt. După spusele premierului, încă o lună şi România va fi una a normalităţii în contextul pandemiei. Cum? Nimeni nu ştie.
De un an, ţara a funcţionat cu 18 ministere ale sănătăţii. În tot acest timp, turismul, eco­no­mia, transporturile, educaţia, agricultura, dez­voltarea şi infrastructura au stat pe loc, dinamica acestora fiind una fictivă, dată doar de declaraţiile miniştrilor, dar nu şi de activi­tatea propriu-zisă.
Pe scurt: bani europeni neglijaţi, proiecte de investiţii şi reforme inexistente, datorii în creş­tere, bătrâni uitaţi, tineri ignoraţi, proiecte blo­cate şi un Program Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ascuns sub teancul de observaţii şi menţiuni făcute de Comisia
Europeană, la adresa modului de lucru a Guvernului României, dacă privim declaraţiile liderilor europeni şi informaţiile vehiculate
în presa românească şi din străinătate (https://bit.ly/33lDx7y). Sper acum doar, ca informaţia vehiculată ieri în spaţiul public cu privire la tăierea bugetului care revine edu­caţiei din România, prin PNRR să nu fie ade­vă­rată iar suma alocată să depăşească într-a­de­văr cei 10% (https://bit.ly/3nQux3M) pentru care PSD s-a luptat. O diminuare a bugetului ar reprezenta un eşec naţional având în ve­dere nevoia stringentă de reforme şi investiţii a unui sistem educaţional neglijat.
Sunt parte dintre responsabilităţile pe care guvernanţii şi le-au asumat, dar pe care nu le-au respectat şi pe care ar trebui să înceapă să şi le însuşească. Amendarea şi sublinierea erorilor lornu fac scopul politizărilor nesfărşite ale PSD. Nu asta ne dorim, ci doar ca miniştrii coaliţieisă îşi facă treaba. Dacă neglijenţa purtată unei ţări întregi continuă, să fie siguri că vor continua şi acţiunile noastre pentru apă­rarea nevoilor şi intereselor românilor.

Natalia Intotero, deputat PSD de Hunedoara

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura