Repere medicale. Tratamentul cu antibiotice pentru complicaţiile infecţiei cu COVID-19
dr. biochimist Manuela Ştef
Majoritatea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, virusul respirator responsabil pentru producerea bolii COVID-19, sunt trataţi cu antibiotice, deşi administrarea acestora nu este eficientă în prevenirea sau tratarea infecţiilor virale.
Deoarece un procent semnificativ din pacienţii spitalizaţi cu COVID-19 dezvoltă infecţii bacteriene secundare, este inevitabil ca antibioticele să fie prescrise pentru mulţi pacienţi. Riscul de suprainfecţii bacteriene este semnificativ mai mic decât la pacienţii cu gripă.
Infecţia necomplicată cu COVID-19 nu are indicaţie de antibioterapie. În prima perioadă de evoluţie a bolii la pacienţii care nu sunt internaţi în terapie intensivă, tratamentul cu antibiotic este rezervat doar cazurilor cu suprainfecţie şi pneumonie bacteriană. În aceste cazuri de pneumonii instalate precoce se recomandă administrarea de antibiotice timp de cinci până la şapte zile.
Suprainfecţia bacteriană tardivă, în special pneumonia asociată ventilaţiei mecanice, în cazul pacienţilor intubaţi, poate apărea în timpul spitalizării. Protocoalele de tratament ale pacienţilor cu COVID-19 includ administrarea de antibiotice în cazul apariţiei de infecţii bacteriene grave. Prin publicarea unui studiu pe un număr redus de pacienţi a fost semnalată eficienţa azitromicinei, un antibiotic cu gamă largă care are proprietăţi antiinflamatoare, în asociere cu hidroxiclorochina, pentru pacienţii cu COVID-19. Sunt necesare studii clinice pe un număr mai mare de pacienţi pentru a confirma eficacitatea acestui tratament.
Tratarea infecţiilor bacteriene secundare care apar în cursul infecţiei cu SARS-CoV-2 se face prin administrare de antibiotice doar sub supravegherea medicului.
