REPERE MEDICALE. Efectele fumatului asupra sănătăţii

Biolog Mădălina Negrău

Efectele nocive ale fumatului asupra să­nătăţii sunt semnificative. În fumul de ţigară au fost identificate peste 4000 de substanţe chimice, peste 100 dintre ele fiind toxice, mutagene şi cancerigene. Cei mai cunoscuţi compuşi prezenţi în fumul ţigărilor sunt hidrocarburile policiclice aro­matice şi nitrozaminele, nicotina (substanţa care provoacă dependenţa), monoxidul de carbon, oxizii de azot, acidul cianhidric, acro­leina, amoniacul, dioxidul de azot, for­maldehida şi peste 70 metale grele (nichel, arsen, cadmiu, crom, plumb, etc).
Efectele de scurtă durată ale fumatului sunt accelerarea ritmul inimii, iritarea ţe­sutului laringelui, intrarea monoxidului de carbon în sânge şi a substanţelor can­ce­rigene în plămâni şi scăderea temperaturii pielii.
Pe termen mediu şi lung efectele fuma­tului sunt vizibile asupra multor sisteme şi organe din corpul nostru. Sistem respirator este unul dintre primele afectate, la fu­mători se poate instala pneumonia, emfi­zemul pulmonar şi chiar cancerul pulmonar, riscul de apariţie al acestuia fiind de 11 ori mai mare. Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronhopneumopatiile cro­nice şi 85% dintre cancerele bronho­pul­monare.
Sistem cardiovascular este afectat de fumatul activ sau pasiv care reprezintă un risc major în dezvoltarea bolilor vasculare coronariene, atacului cerebral şi a bolilor arteriale periferice. Monoxidul de carbon stimulează creşterea nivelului de colesterol din sânge care duce la depunerea acestuia pe pereţii vaselor sangvine. Fumatul este res­ponsabil de 30% dintre decesele cau­zate de apariţia bolilor cardiovasculare, fiind factorul de risc numărul 1 pentru in­farctul miocardic.
Fumătorii prezintă un risc crescut de formare a ulceraţiilor şi a cancerului gastric. Fumatul slăbeşte muşchii esofagului, astfel există posibilitatea apariţiei refluxului gas­tric ce permite trecerea acidului gastric din stomac în cavitatea bucală.
Fumatul reduce oxigenarea celulară, ceea ce duce la îmbătrânirea pielii şi apa­riţia celulitei. Fumul de ţigară contribuind la apariţia prematură a ridurilor faciale, deoarece restricţionează circulaţia sângelui la nivelul feţei şi alterează calităţile elastinei şi ale colagenului.
Fumatul creşte riscul demineralizării şi a fragilităţii oaselor având efect inhibitor pentru regenerarea celulară, inclusiv pentru cea a ţesutului osos, de asemenea blo­chează mecanismul prin care estrogenul/ tes­tosteronul mobilizează depunerea de calciu în oase.
Fumatul afectează sistemul reproducător şi fertilitatea. În cazul bărbaţilor fumatul poate conduce la impotenţa şi cancer tes­ticular. Femeile fumătoare sunt cu 60% mai predispuse la infertilitate şi prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin faţă de femeile nefumătoare.
Fumatul pasiv poate accentua astmul la adulţii nefumători şi poate cauza iritaţii ale ochilor, gâtului şi nasului şi diverse boli, inclusiv cancer pulmonar şi boli de inimă. La copii, fumatul pasiv poate cauza afec­ţiuni precum astmul, infecţii respiratorii, tuse, respiraţii şuierătoare, otite şi sin­dromul morţii subite la sugari.
Renunţarea la fumat creşte calitatea vieţii şi aduce avantaje majore şi imediate asu­pra sănătăţii. Foştii fumători au o speranţă de viaţă mai mare decât cei ce continuă să fumeze, iar riscul de cancer pulmonar, atac de cord, atac cerebral şi boli cronice obstructive scade considerabil. Renunţarea la fumat înainte de a avea o sarcină sau în timpul sarcinii reduc riscul de avort, naştere prematură şi greutate mică la naştere a co­pilului, precum şi a altor complicaţii.