Comunitate

REPERE MEDICALE. Alergia la ambrozie

Biochimist Mădălina Filip

Ambrozia este o buruiană frecvent im­pli­cată în apariţia alergiilor, cea mai răs­pân­dită specie fiind Ambrosiaartemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de ”iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei”. Ambrozia atinge perioada maximă de polenizare în lunile august şi septembrie. Polenizarea este realizată cu ajutorul vântului prin răspândirea polenului la distanţe foarte mari, cu precădere în ve­rile secetoase. O plantă matură de am­bro­zie poate elibera în atmosferă câteva mili­arde de grăuncioare de polen.

În România, peste 480.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozie, po­pulaţia expusă la polenul de ambrozie fiind predominant din vestul ţării. Polenul am­broziei poate provoca rinită alergică sezo­nieră sau “febra fânului” atunci când o can­titate mică de polen este inhalată şi ajunge în căile respiratorii, iar organismul declan­şează un răspuns imunitar.
Rinita alergică se manifestă în special prin strănut, congestie nazală (nas înfundat), rinoree (secreţie nazală apoasă), cefalee, ochi iritaţi, senzaţie de mâncărime în gât, oboseală cronică, somnolenţă şi în unele cazuri dificultate respiratorie. Polenul de am­brozie poate să agraveze simptomele ast­mului, provocând tuse intensă şi res­piraţie şuierătoare. Cea mai severă formă de reacţie alergică este şocul anafilactic, cu debut brusc, putând duce la deces prin obstrucţia căilor aeriene.
Alergia la ambrozie, este diagnosticată de către medicul alergolog adesea doar pe baza simptomelor descrise de pacient. Pentru confirmarea diagnosticului se efec­tuează testarea alergologică cutanată, prin aplicarea unei picături ce conţine polen de ambrozie diluat pe suprafaţa pielii, iar apoi pacientul este înţepat uşor în acea zonă. Dacă persoana este alergică, după 15 mi­nute va avea o reacţie uşoară pe zona res­pectivă, precum inflamaţia locală, prurit (mân­cărime) sau roşeaţă. O altă opţiune este reprezentată de către testele de sânge, determinarea antigenului IgE specific care indică o alergie la ambrozie.
Persoanele alergice la ambrozie se pot confrunta cu lipsa de productivitate, cali­tatea somnului redusă, oboseală şi o stare generală de rău, agravarea astmului, creş­terea riscului de a dezvolta sinuzită.
Tratamentul împotriva reacţiilor alergice constă în administrarea de antihistaminice, cortizon, picături nazale sau spray-uri na­zale. Medicul alergolog poate recomanda pi­căturile sau injecţiile cu extracte alergenice standardizate. Există şi tratamente natu­riste, cu plante precum urzica, plantă care combate cu succes rinoreea şi mâncărimea şi lă­crimarea ochilor şi ajută la diminuarea stră­nutului şi a congestiei nazale. De ase­me­nea, se poate utiliza imunoterapia sau aşa-numitul ”vaccin antialergic”, recoman­dat în cazul persoanelor cu simptome mai severe. Acest tratament implică injectarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de polen de ambrozie, pentru a reduce simptomele şi pentru ca organismul să se obişnuiască cu acesta treptat.
Tratamentul se începe cu aproximativ două săptămâni înainte de a începe sezonul de polenizare. În timpul sezonului de am­brozie, persoanele alergice trebuie să evite ex­pu­nerea la polen în prima parte a zilei, can­ti­tatea acestuia fiind cea mai mare între orele 10 şi 15. Se recomandă evitarea unor ali­mente (banana, pepene galben, ceai de mu­şeţel, castravete, mierea care conţine polen, seminţele de floarea-soarelui şi do­vle­celul) deoarece aceste plante pot să conţină polen similar cu cel al ambroziei, afecţiunea fiind cunoscută ca şi ”sindromul alergiei orale”. Pentru reducerea efectelor alergiei se re­comandă prepararea termică a fructelorşi consumarea acestora sub formă de com­poturi sau gemuri.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura