Râu de Mori, între gospodărire în regim propriu şi birocraţie generală
Magdalena Şerban
Administraţia din Râu de Mori vrea, înainte de toate, să-şi aducă în prima linie serviciul public de gospodărire, astfel încât lucrările edilitare simple să fie realizate strict în regie proprie, scutind bani de la buget. Paşii cei mai importanţi au fost deja parcurşi în acest sens.
Solicitări pentru noi pensiuni
„Am achiziţionat din visteria primăriei utilaje ce sunt indispensabile în executarea diverselor lucrări care se impun la nivelul unei comune. De exemplu, un excavator şi tocătoare de vegetaţie ne vor fi de mare ajutor pentru a onora planul de acţiuni. Este evident că în discuţie nu intră lucrările de anvergură, acolo fiind nevoie de firme specializate, ci micile activităţi cotidiene. Obiectivul nostru este să autorizăm serviciile prin acreditarea necesară, pentru ca totul să fie oficial şi în temeiul legii. Societatea e înfiinţată, iar muncitori există. Chiar am trecut de la postul de paznici la cel de muncitori şase persoane. Avem 11 sate în componenţa administrativă şi o zonă turistică ce trebuie să primească plusvaloare la care se adaugă Parcul Naţional Retezat, aflat în aria noastră teritorială. Nu ne putem rezuma doar la ecologizarea făcută cu beneficiarii de ajutor social (Legea 416), nu asta înseamnă întreţinerea în condiţii optime a domeniului public, aşa că vrem să ne mişcăm în direcţia bună şi firească“, a subliniat Flaviu Dilertea (foto) primarul din Râu de Mori. Un alt of al alesului local, care se pare că e cu bătaie lungă, ţine de blocajele cu care se confruntă în materie birocratică, ele fiind generate de mai mulţi factori. “Pe rol sunt foarte multe solicitări pentru concesionare de teren la Râuşor, dar inventarierea domeniului public şi privat încă nu
s-a finalizat. Nefiind făcut nimic până acum, lucrăm la asta. Mai apoi, am demarat PUG-ul (planul urbanistic general) ce trebuia să fie gata până în 2018, dar iată că nu e. Prin urmare, nici Consiliul Judeţean Hunedoara nu le poate da acestor oameni autorizaţii, fie că pensiunile sunt din fonduri europene, fie că vor fi construite cu forţe proprii. Nici PUZ-ul (planul urbanistic zonal) la Râuşor nu e finalizat, iar planul de management pentru Parcul Naţional Retezat e musai să fie şi el terminat, deci sunt multe de care depindem. Oricum, printre toate aceste obstacole, ne bucură faptul că lacul de la baraj rămâne o atracţie constantă pentru vizitatori, iar lumea este civilizată. Nu ne confruntăm cu necazuri în ce priveşte spiritul civic. Nu se arungă gunoaie ori să ne împiedicăm de ambalaje şi sticle, după cum am observat că se întâmplă în multe colţuri ale judeţului. Mai doresc să anunţ comunitatea că vizăm să accesăm noi proiecte care să beneficieze de fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, prin axele de finanţare. Mergem pe principiul că orice ban atras scuteşte bugetul local, iar de cele mai multe ori este singura şansă de concretizare a investiţiilor majore, sumele cu pricina fiind foarte mari, deci depăşind din start alocările şi puterile noastre“, a mai precizat primarul.
