Puşculiţa de la coada vacii

02-fermierDorin Corpade

Sunt tineri. Şi nu mai fug de agricultură, ca Dracul de tămâie. Ba, chiar s-au apucat (la propriu) să ia taurii de coarne, făcându-şi un rost în bătătura părintescă, pentru a rupe „tradiţia” post-revoluţionară cu pusul traistei în băţ şi plecatul în lume la cules de căpşuni ori la îngrijit bătrâni decrepiţi.
Masterat pe zootehnie şi doctorand
În satele comunei Băiţa tinerii fermieri încearcă să relanseze agricultura. Care pe zootehnie, care pe legumicultură sau pomicultură. O statistică de la nivelul comunei îi uimeşte chiar şi pe cei care ţin evidenţele registrelor agricole. Nu e o glumă când se spune că unii oameni din Băiţa au avut câte un miel doar de Paşti şi acum au turme de oi. Stând de vorbă cu primarul comunei, Damian Diniş, am aflat că efectivele de ovine au ajuns la 8.000. La acestea se adaugă alte 1.000 de caprine. Oamenii din Băiţa mai au în grijă şi 1.600 de bovine.
Între primii localnicii care au început să acceseze fonduri europene prin Programul „Tânărul fermier” s-a numărat Constantin Nicolae Demean. Era student la Timişoara pe vremea aceea. Între timp şi-a făcut un masterat pe zootehnie şi acum este doctorand. Doctorand cu 700 de oi. Cu ajutorul fondurilor obţinute şi-a sporit efectivul de ovine, şi-a construit un saivan trainic şi încăpător şi şi-a luat nişte utilaje de strictă necesitate. Cam în aceeaşi perioadă (cu vreo cinci – şase  ani în urmă) s-a „molipsit” de acest… virus al fondurilor europene nerambursabile un alt localnic din Hărţăgani – Adrian Demian, care şi-a amenajat o fermă pentru creşterea bovinelor, în speranţa revitalizării acestui sector de activitate, aflat (totuşi) în declin pe raza comunei. În 2016, alţi tineri, încurajaţi de reuşitele celor care au făcut pionierat în domeniu, s-au pus pe întocmit dosare spre a fi depuse în cadrul Programului „Tânărul fermier”. Maria Daniela Demean, din satul Hărţăgani, vrea să-şi dezvolte afacerea în domeniul creşterii animalelor, respectiv creşterea şi îngrijirea bovinelor. O altă tânără, Elena Iovan, din Câinelul de Sus, vrea să-şi sporească efectivul de ovine, chiar dacă are, acum, în bătătură aproximativ 250 de oi. Şi mai vrea să-şi facă unele amenajări necesare acestei îndeletniciri. Întrebată de ce nu a ales calea străinătăţii, ea ne-a răspuns tot cu o întrebare: şi pe cei doi copii cine îi creşte ?
Într-un alt loc al comunei, la Fizeş, în lunca văii Căianului, 21 de „bălţate”, rotunde ca… pepenii, păşteau liniştite, înconjurate de un gard electric şi supravegheate de o fătucă, nu cu mult mai mare decât… lingura, cum e vorba pe la noi, când e să descrii  un ţânc. Aveam să aflu de la ea că sunt „vitele lu’ tata”, iar mai apoi, de la tatăl ei, Mihail Alba, că toate vacile sunt din prăsilă proprie şi că animalele pe care le creşte sunt şi pentru lapte şi pentru carne. Dacă în ceea ce priveşte îngrijirea vacilor nu are nici o emoţie, pentru că fiecare membru al familiei îşi cunoaşte responsabilităţile, când vine vorba de desfacerea produselor are încă probleme. Nu poate pierde vremea prin pieţe, aşteptând cumpărătorul. Şi, ca atare s-a înscris şi el în Programul „Tânărul fermier” pentru a-şi procura dozatoare de lapte pe care să le amplaseze în pieţe. Mai vrea ca din aceleaşi fonduri să-şi procure un tanc de răcire şi să-şi amenajeze o cameră frigorifică.
Pentru eficientizarea muncii
Am remarcat că în comuna Băiţa, mai toate dosarele depuse în baza Programului „Tânărul fermier” au ca obiect de activitate creşterea animalelor, sporirea efectivelor şi procurarea de utilaje care să le uşureze şi să le eficientizeze muncă în domeniu. Există o explicaţie: aproape 1800 de hectare de teren de pe raza comunei sunt păşuni şi  fâneţe, folosite ca sursă de furajare în creşterea animalelor, după cum ne-a lămurit primarul Damian Diniş.
Încercări, e adevărat, timide, se fac şi în legumicultură şi pomicultură, chiar dacă ponderea suprafeţelor agricole este deţinută de terenurile arabile (aproximativ 2.000 de hectare). Culturile predominate sunt cele de cartofi şi porumb. Şi tot tinerii sunt cei care vor să schimbe o mentalitate. Să cultive şi altceva în cele mai fertile locuri de pe raza comunei, care sunt luncile Căianului. La Câinelul de Sus, spre exemplu, Maria Raluca Stoia se axează pe solarii, cultivarea legumelor şi conturarea unei livezi. Teren are suficient. Opt hectare. Dar are nevoie de utilaje care să fie „legate” după tractor pentru a putea lucra „grădinăreşte” pământul. Ca atare, şi ea are ce face cu 40.000 de euro, cât ar putea primi de la „Tânărul fermier”.

One thought on “Puşculiţa de la coada vacii

  • 22 noiembrie 2016 la 14:46
    Permalink

    Bravo!

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare