Proiectul de restaurare a cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia ar putea începe în toamnă

Prima parte a proiectului de restaurare a cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, care se referă la fortificaţiile monumentului istoric, ar putea începe în toamna acestui an prin elaborarea proiectului tehnic şi cercetarea în teren, şantierul efectiv fiind prevăzut pentru vara anului viitor, au arătat vineri specialiştii prezenţi în situl arheologic cu prilejul unei vizite a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Finanţare serioasă
Prima parte a proiectului beneficiază de o finanţare de 3 milioane de euro, din care 2 milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile obţinute prin Programul RO-Cultura al Ministerului Culturii, diferenţa fiind acoperită de Consiliului Judeţean Hunedoara, ca administrator al monumentului.
Potrivit ministrului, Proiectul „Sarmizegetusa – capitala Daciei, muzeu viu al patrimoniului cultural european“, reprezintă „un model de colaborare“ între autorităţile centrale şi locale.
„Mă bucur să văd un proiect care are parte de o finanţare serioasă, în sfârşit. Din punctul meu de vedere înseamnă un start al relansării Sarmizegetusa Regia, pentru că dacă, poate, pe anumite segmente puteam vorbi despre o salvare de la degradare, iată că astăzi putem vorbi despre o conservare şi începutul unui drum de restaurare a unei părţi din ceea ce însemna vechea cetate dacică“, a declarat ministrul Culturii.

Continuă cercetarea
Restaurarea fortificaţiilor de la Sarmizegetusa Regia face parte dintr-un proiect mai amplu pe care Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) l-a realizat în faza de studiu de fezabilitate la solicitarea CJ Hunedoara, în perioada 2017-2018 şi care tratează toate monumentele sitului. El va începe în toamna aceasta prin partea de elaborare a proiectului tehnic şi cercetare în teren, în măsura în care vremea va mai permite lucrul acesta.
„În primăvară va continua cercetarea, iar în vara viitoare vom vedea un şantier de restaurare activ la Sarmizegetusa Regia. E un lucru extrem de important pentru că în ultimii 40 de ani nu au existat intervenţii majore de restaurare. Au fost, tot timpul, lucrări de întreţinere, pe care şantierul arheologic le-a realizat cu forţele proprii, dar lucrări de restaurare, nu“, a declarat directorul general al INP, Ştefan Bâlici.
El a arătat că fortificaţia va fi restaurată integral, fiind vorba de un kilometru de ziduri, cumulat interior şi exterior. „Vorbim de un kilometru de suprafaţă de zid care trebuie tratată bloc cu bloc, cu lucrări de conservare, curăţare, biocidare, completare şi, local, restaurare. Porţile fortificaţiei vor trece printr-o transformare mai importantă pentru că ele au fost amenajate aşa, «ca să arate bine» pentru public, în anii 80, dar fără fundament ştiinţific şi acum vom face un pas înapoi şi vom reveni la dovezile arheologice pentru fiecare gest pe care îl facem“, a explicat specialistul.
În acelaşi timp, proiectul va cuprinde şi măsuri de punere în valoare a sitului prin amplasarea unor pavilioane cu rol de lapidariu, în care vor fi prezentate fragmentele de piatră antice, care există acum rispite în sit. De asemenea, sunt prevăzute lucrări de amenajare a traseelor de vizitare.
Directorul general al INP şi-a exprimat speranţa că din acest an se vor găsi alte surse de finanţare europene pentru restaurarea Zonei Sacre, el apreciind că lucrările la toate monumentele din sit ar putea să se întindă pe durata a 10 ani. (Sorin Blada, Agerpres)