Politica si administratie

Proiectele de transport Green Line, reanalizate

05 autobuz-electric  Oana Mihnea

Ieri, la sediul Consiliului Judeţean a fost organizată o întâlnire de lucru pentru analizarea stadiului proiectelor de dezvoltare al noilor linii de transport ecologic, Green Line Valea Jiului şi Green Line Deva-Hunedoara.

Ce se schimbă?
La întâlnire au participat consultantul proiectului, conducerea executivă a CJ, primari şi reprezentanţi din Deva, Hunedoara, Petrila, Petroşani, Vulcan, Aninoasa, Lupeni şi Uricani. Mai exact, au fost prezentate şi analizate variantele de traseu, tipul mijloacelor de transport eligibile, sistemul propus pentru eliberarea biletelor sau cardurilor de călătorie, sistemul de informare a călătorilor, supravegherea şi monitorizarea transportului, toate cuprinse în studiile de fezabilitate.
În urma discuţiilor, au fost aprobate mai multe modificări. Astfel, pentru linia de transport „verde“ din Valea Jiului s-a decis unificarea traseelor Petroşani-Uricani şi Petroşani-Petrila, încât să funcţioneze o singură linie între Petrila şi Uricani, cu depoul la Vulcan. De asemenea, se doreşte conectarea călătorilor din oraşul Aninoasa la linia Petrila-Uricani. Pentru asta s-a convenit ca în perioada imediat următoare să se facă o serie de analize în trafic pentru stabilirea traseelor, a staţiilor şi a punctelor de întoarcere.

Se realizează cu bani europeni
Pentru linia de autobuze electrice Deva-Hunedoara s-a decis modificarea traseului propus iniţial în studiul de fezabilitate, astfel încât să fie evitate suprapunerile cu liniile de transport public local din municipiul Deva, precum şi construirea depoului în zona Hăşdat, în municipiul Hunedoara, pe un teren pus la dispoziţie de primărie. După refacerea studiilor de fezabilitate, care au termen 15 mai a.c. şi publicarea ghidurilor de finanţare pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile, autorităţile publice locale implicate vor alege forma de asociere eligibilă, respectiv prin acord de asociere sau constituirea unei ADI.
Consiliul Judeţean Hunedoara vrea să identifice surse de finanţare pentru un Plan de Mobilitate Durabilă la nivelul judeţului, care să devină cadrul suport al proiectelor de transport urban de călători, ce urmează să fie propuse la finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

2 comentarii la „Proiectele de transport Green Line, reanalizate

  • În ultimii ani am fost bombardaţi cu ştiri şi comunicate de presă privind introducerea transportului cu troleibuze pe rutele Deva – Hunedoara, respectiv Petrila – Petroşani, datorită faptului că troleibuzele sunt cele mai ieftine mijloace de transport şi cu poluare zero, argumente corecte.
    Comunicările au continuat, dar acum apar alte “soluţii”: în locul troleibuzelor se vorbeşte despre “autobuze electrice”, deoarece “investiţia iniţială este mai mică” şi “cablurile de troleibuz nu sunt estetice” –declaraţii Tiberiu Balint, vicepreşedinte C.J. Hunedoara.
    Pentru ca proiectele să nu rămână la stadiul de vorbe, dar cu banii daţi pe studii, pt. a evita viitoarele declaraţii de genul, “autobuzele sunt prea scumpe, să rămână microbuzele” dorim să facem câteva precizări:
    -tehnologia autobuzelor electrice se află încă în fază incipientă, experimentală, acestea fiind deocamdată respinse de municipalităţile europene, deoarece nu există încă predictibilitate pt. implementarea lor, acestea au o durată de viaţă scăzută datorată bateriilor, autobuzele sunt zgomotoase, lente, grele, incomode (datorită dulapurilor cu baterii din interiorul vehiculului), consumul specific este mare şi există perioade de imobilizare pt. încărcarea bateriilor. Un astfel de autobuz a fost testat anul aesta în câteva oraşe din România, fără a exista intenţia achiziţionării unor astfel de vehicule;
    -finanţarile cu fonduri europene sunt doar pentru transport electric pe cablu (troleibuze, tramvaie), NU şi pentru autobuze fie că acestea sunt hibride, electrice, cu hidrogen, CNG sau orice alt sistem de propulsie.
    Valoarea estimată a proiectului troleibuz pe ruta Deva – Hunedoara, de cca 58 milioane euro, include realizarea infrastructurii electrice dar şi a troleibuzelor propriu-zise. Consiliul Judeţean Hunedoara a avut posibilitatea implementării acestui proiet în două etape:
    -realizarea infrastructurii electrice cu ajutorul fondurilor de preaderare (perioada 2007-2014) –menţionăm că am informat CJ Hunedoara de existenţa acestor fonduri; în ataşament, răspunsul instituţiei amintite;
    -achiziţionarea troleibuzelor cu ajutorul fondurilor de postaderare (perioada 2007-2014).
    La ora actuală, proiectul se poate defalca, Consiliul Judeţean Hunedoara să asigure realizarea infrastructurii electrice, urmând ca după finalizarea investiţiei, traseele să fie scoase la licitaţie, operatorul de transport asigurând achiziţionarea troleibuzelor, dar şi exploatarea/întreţinerea lor.

    Dorim să informăm autorităţile dar şi publicul interesat că soluţia corectă este troleibuzul, deoarece acesta raspunde unor parametri esenţiali: economie, ergonomie, ecologie, predictibilitate.

    Argumente:

    1) Troleibuzul este un mijloc de transport cu grad de poluare fizico–chimică zero şi cu poluare fonică foarte scăzută
    – Se elimină efectul “tunelului de poluare”, ameninţarea cea mai mare a aglomerărilor urbane;
    – Prin folosirea troleibuzelor în detrimentul autobuzelor, se elimină posibilitatea formării gazelor cu efect de seră (nu se produc emisii de dioxid de carbon);
    – Se foloseşte alimentarea cu energie electrică. Procedeele de obţinere a acesteia sunt mai puţin poluante şi mai puţin costisitoare decât cele de obţinere a benzinelor şi motorinelor. Se poate folosi energia obţinută din surse regenerabile de energie;
    – Alte variante de propulsie a vehiculelor sunt fie mult mai scumpe (motoarele acţionate cu hidrogen: se obţine hidrogenul necesar prin electroliza apei), fie mai poluante pe termen mediu (“bio-dieselul”: culturile mari de rapiţă deşertifică aproape ireversibil suprafeţe foarte mari de teren. Germania, ce a implementat acest sistem de propulsie, face paşi hotărâţi în sensul renunţării la acesta, bazâdu-se tot pe tramvaie sau troleibuze).

    2) Sistemul de transport cu troleibuzul este mult mai ieftin faţă de cel cu autobuzul
    – Preţul curentului electric a avut o evoluţie liniară, lentă. În schimb, datorită epuizării resurselor minerale, preţul motorinei este în continuă creştere;
    – Investiţiile iniţiale în infrastructura de troleibuz sunt aproape duble faţă de infrastructura de autobuz. Însă, durata de viaţă a troleibuzului faţă de autobuz este triplă, costurile de întreţinere şi exploatare ale troleibuzului fiind mai mici;
    – Autobuzele cu motoare mai puţin poluante (Euro 5 sau Euro 6) au devenit foarte costisitoare, diferenţa între preţul de cost al unui astfel de autobuz şi cel al troleibuzului fiind aproape nesemnificativă;
    – S-a constatat dezvoltarea mai rapidă, socio–economică, a zonelor deservite de către troleibuz, datorită “bonsului de încredere datorat reţelei electrice”;
    – Municipiile ce dispun de transport electric au preţul legitimaţiilor de călătorie mai mici faţă de municipiile ce deţin exclusiv autobuze;
    – Troleibuzele sunt dotate cu componente electronice (variator de tensiune sau invertor) ce permit recuperarea unei părţi importante a energiei consumate prin reţeaua electrică;
    – Nu numai că nu se adoptă transportul cu autobuze electrice dar se testează introducerea reţelelor de troleibuz pe autostrăzi, pt. a fi folosite de TIR-uri, cu montarea de pantografe pt. captarea electricităţii din reţea;
    – Dotările suplimentare (asigurarea căldurii, a aerului condiţionat în vehicul) sunt mult mai ieftine la troleibuz decât la autobuz.

    3) Sistemul de transport cu troleibuzul este fiabil
    – Troleibuzul are o mobilitate foarte mare în trafic, datorată calităţilor motorului electric, permiţând o pornire rapidă din staţii sau intersecţii;
    – Troleibuzele moderne sunt dotate cu motor auxiliar şi cu decuplare–recuplare pneumatică a captatorilor de curent, reducând astfel riscurile unor posibile avarii, putându-se deplasa independent de reţeaua electrică;
    – Prin finanţarea introducerii transportului cu troleibuze, se asigură şi refacerea infrastructurii drumurilor pe care să circule acestea, a stâlpilor folosiţi pt. iluminatul public, putându-se realiza si introducerea în subteran a cablurilor de pe stâlpi.

    4) Prezentul şi viitorul sunt ale troleibuzului
    – În ultimii ani s-au introdus troleibuze sau reţeaua de troleibuze a fost extinsă atât în metropole cât şi în oraşele mici şi mijlocii, municipalităţile europene facând eforturi considerabile pentru a asigura un sistem de transport ecologic;
    – În România amintim proiectele de introducere, extindere şi/sau modernizare (derulate sau în curs de realizare) a transportului cu troleibuze în Baia Mare, zona metroplitană Timişoara, zona metropolitană Cluj Napoca, Vaslui, Oradea, Bucureşti, Mediaş, Galaţi, etc.

  • Mai bine cu troleibuze.parca initial se vorbea de trolee si toata lumea a aprobat.Nu sunt de acord cu autobuze.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura