Cum se ştie deja, în 28 mai 2014, avocaţii preşedintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (foto), au reuşit să amâne luarea deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în dosarul Moloţ vs ANI. Soluţia de amânare găsită de avocaţi a fost aceea a depunerii unei cereri de recuzare a completului de trei judecători.
Un recurs în 16 iunie
În acelaşi timp, avocaţii au mai depus o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 lit. e) şi f) din Legea nr. 161/2003, cerere admisă în încheierea din 28 mai 2014. În acest caz, instanţa ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională a României cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată, dar a fost respinsă cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea acestei excepţii.
Tot în încheierea din 28 mai, o altă cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României – cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. 1 şi 2, art. 10, art. 11 alin. 1, art. 23, art. 33 punctele 4, 5, 7, 8, 9, 14, 15 din Legea nr. 176/2010 – a fost respinsă de instanţa ÎCCJ, dar avocaţii lui Moloţ au făcut recurs la această decizie, recursul fiind programat să se judece în data de 16 iunie 2014.
Judecarea cererii de recuzare ar putea anunţa finalul
Referitor la cererea avocaţilor lui Moloţ de recuzare a completului de judecată, încheierea din 28 mai 2014 arată că instanţa „trimite cauza la completul imediat următor, C 7, în vederea soluţionării cererii de recuzare a completului de judecată nr. 6, constituit din doamnele judecător Viorica Iancu, Gheorghiţa Lutac şi Corina Alina Corbu, conform dispoziţiilor art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine internă a instanţelor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352/2006, modificată şi completată“.
Din informaţiile oferite de ÎCCJ, cererea de recuzare va fi judecată înaintea recursului despre care aminteam anterior, respectiv în data de 12 iunie 2014. Dacă se constată că cererea de recuzare a completului de judecată nu este justificată, respectiv este respinsă, instanţa se va reuni pentru a da soluţia pe care trebuia să o dea în data de 28 mai 2014.
Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Deva, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigare a…
Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Lupeni au dispus, în urma administrării probatoriului, măsura reținerii pentru…
Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Orăștie au reținut, la data de 19 iunie…
Polițiștii din Uricani au pus în executare un mandat de arestare preventivă emis de Judecătoria…
Activitățile investigative desfășurate de polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Vulcan au condus la identificarea și…
Vorbesc cârcotașii că o șefă de la o instituție publică a ajuns să-și sperie așa…
View Comments
Daca se stie nevinovat de ce umbla cu atitea tertipuri Nu inteleg ce urmareste cu atitea aminari.
Da, avem sanse foarte mari ca pe data de 12.06.2014 sa avem o hotarare definitiva. Si tot sanse foarte mari sunt ca hotararea sa fie de respingere a recursului.
Sa asteptam.
Astăzi în judeţul Hunedoara domneşte baronul Mircea Moloţ, de la Partidul Naţional Liberal, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Povestea lui Moloţ este simplă: informator al Securităţii pe vremea lui Ceauşescu, bani sifonaţi de la Consiliul Judeţean Hunedoara către firmele apropiaţilor săi, mult tupeu politic, ca să nu spunem nesimţire, şi, în general, o viaţă bună şi prosperă pentru baronul Mircea. Când nu conduce judeţul Hunedoara, Moloţ participa la partide îmbelşugate de vânătoare. Este aşadar vânător împătimit, premiat chiar pentru trofeele de cerb împuşcate, are două vile şi proprietăţi de peste 100 de hectare de teren în judeţ. În comuna Certeju de Sus deţine un conac, alături de 84 de hectare de teren. O proprietate demnă de un grof maghiar, aşa cum exista în Transilvania pe vremuri. Asta este viaţa lui Moloţ, alegătorii îl votează iar el trăieşte pe picior mare. Baronul Moloţ nu face un secret din faptul că ginerele său, pe nume Robert Venter, a câştigat contracte de peste 2 milioane de euro de la Consiliul Judeţean Hunedoara, printre care şi lucrarea de renovare a sediului instituţiei. Acelaşi Venter a primit şi lucrări de construcţii în cadrul proiectului european pentru modernizarea şi reabilitarea reţelelor de canalizare şi apă din Deva şi Hunedoara. Proiectul a fost implementat de compania de apă a judeţului, deţinută de consiliul judeţean. Adică banii erau plătiţi din pixul subordonaţilor lui Moloţ. Aşa se întâmplă în familiile baronilor locali din România, îţi vin milioanele de euro în buzunar şi trebuie să-i iei, n-ai ce face! Acest proiect de canalizare, în valoare de 63 de milioane de euro, a fost un bun prilej pentru îmbogăţirea şmecherilor din oraşul Deva, printre ei şi familia fostului boxer Mihai Leu. În timp ce băieţii deştepţi de la Deva căpuşau contractul european cu pricina, Consiliul Judeţean Hunedoara băga în faliment tocmai firma de construcţii deţinută de instituţie. Firma care putea să facă lejer lucrările în acest proiect. CJ Hunedoara deţinea compania Drumuri şi Poduri SA Deva. Compania primea contracte pentru modernizarea drumurilor de la Consiliul judeţean, apoi aceste lucrări erau subcontractate către alte firme private. În final compania de stat a dat faliment. Printre cei care sifonau banii de la Drumuri şi Poduri SA era şi afaceristul Gabriel Doda, arestat recent pentru acuzaţii de crimă organizată şi evaziune fiscală. O altă firmă care căpuşa compania de construcţii judeţene era şi Viva Construct, deţinută de un anume Vasile Axinte, apropiat al senatorului PSD de Hunedoara, Cosmin Nicula. Semn că la Hunedoara combinaţiile politice se fac şi între partide, mai ales în familia USL.