Primarul din Ghelari nu se dã bãtut

Magdalena Şerban

Pădurenii sunt oameni care nu dau înapoi atunci când întâmpină greutăţi. Prin urmare, nici Ioan Bulbucan (foto), edilul-şef al comunei Ghelari, nu poate fi altfel. Aşa că orice obstacol, spune el, trebuie trecut. Indiferent cât de mare este.

Puţin câte puţin

„Din cauza arieratelor, am fost nevoiţi să indexăm cu 16,05 la sută impozitele locale pentru acest an, conform hotărârii guvernamentale. Am colectat 94 la sută din taxele pe 2012. Toţi cei care au datorii, în momentul în care vin să reînnoiască contractele sau au nevoie de fişe fiscale ori adeverinţe, sunt obligaţi să-şi achite impozitele. E o măsură pe care o aplicăm, în vederea recuperării creanţelor din teritoriu. Amenzile sunt însă cel mai greu de recuperat. Până în 31 martie, localnicii beneficiază de o reducere de 10 procente la impozit. În general, pensionarii sunt cei care plătesc primii. Într-un an, din dările locale achitate de cetăţeni, persoane fizice şi juridice, se strâng în jur la 3.000.000 de lei. Avem 12 societăţi comerciale active pe raza comunei în domenii ca tâmplărie, industrie uşoară, croitorie, confecţii-papuci, plus că mai avem un azil de bătrâni particular”, a precizat Ioan Bulbucan, primarul din Ghelari.

Şomajul n-a crescut, dar investitorii vin mai greu

Referitor la rata şomajului, edilul-şef spune că aceasta nu e cu mult mai mare decât cea înregistrată în anii trecuţi. „În jur de 250 de oameni lucrează pe la cablaje la Hunedoara şi Deva, o parte mai lucrează la micile ateliere care sunt în Ghelari, Hunedoara şi Teliuc – în industrie uşoară, şi mai sunt câţiva care activează în construcţii. Fiecare, pe unde poate, numai să-şi asigure traiul. În cazul dosarelor sociale, acestea numără în jur de 30 de localnici”, a mai  spus edilul-şef.
Cât priveşte investitorii, nu se poate spune că se înghesuie la Ghelari, dar nici că nu există. „Vrem să scoatem la licitaţie un deponeu de dolomită care nu este al nostru, ci al ANRM-ului, dar noi concesionăm, iar o parte din beneficiile exploatării deponeului o să ajungă la primărie. O parte din dolomită va fi folosită la construcţii, iar altă parte, ca îngrăşământ pentru agricultură. S-au făcut ridicările topo şi urmează licitaţia. De asemenea, o firmă va dezvolta în zonă, pe fonduri europene, un parc fotovoltaic. Mai e nevoie de mici aprobări, contractul de finanţare este semnat şi urmează să înceapă construcţia”, a mai arătat Ioan Bulbucan.