Primarul din Brănişca a contestat bugetul primit de la Finanţe
Oana Mihnea
Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale, care se acordă primăriilor prin intermediul Finanţelor Publice, i-a dat bătai de cap primarului din comuna Brănişca. Din cauza sumei primite pe anul 2016, Teodor Lazăr (foto) a depus o contestaţie la AJFP Hunedoara, în speranţa că suma nu va rămâne aceeaşi.
Primăria comunei Brănişca a fost „îmbogăţită“ în acest an cu doar 550.000 lei, faţă de 950.000 lei, cât a primit în 2015, însemând o scădere cu aproximativ 40 la sută. Dacă suma va rămâne neschimbată până la sfârşitul anului, primăria Brănişca riscă să rămână descoperită în ultimele şase luni ale lui 2016, practic, să îşi întrerupă activitatea. „Să primim doar 60 la sută din cât am avut anul trecut este mai mult decât grav pentru comunitate. Mai ales că în 2015 am avut şase posturi blocate la primărie, iar de la 1 ianuarie a.c., acestea au fost deblocate. Marţi am fost şi am depus la Finanţe o contestaţie la bugetul pentru anul în curs şi acum aştept răspunsul. Până atunci, ne descurcăm să plătim salariile angajaţilor cu bani rămaşi de anul trecut. În cazul în care nu primim un răspuns favorabil, o să încerc să împart banii ca să supravieţuim până în vară. Adică, alocăm 150 mii lei pentru iluminatul public şi vom acoperi salariile angajaţilor până prin luna iunie, apoi rămânem descoperiţi, nu mai putem funcţiona. Este pentru prima dată când sunt nevoit să depun contestaţie, dar pur şi simplu nu ne putem descurca cu aceşti bani“, a declarat Teodor Lazăr, primarul comunei Brănişca.
Este adevărat că în acest an, bugetele administraţiilor locale sunt mai mici decât în anii trecuţi. Mai mult, dacă în 2015, fiecare primărie a primit câte 1,5 milioane lei, indiferent de rang, acum modalitatea de calcul pentru acordarea acestui buget anual s-a modificat. Potrivit directorului general al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, Lucian Heiuş, se iau în calcul trei surse la stabilirea bugetului. Şi anume, impozitele şi taxele locale, sumele defalcate din TVA şi cotele defalcate din impozitul de natură salarială. Astfel, se întoarce către primărie valoarea totală a impozitelor şi taxelor locale, din impozitele pe salarii primăria primeşte un procent de 41,75 la sută, iar în cazul sumei defalcate din TVA, există o formulă de calcul care include numărul locuitorilor, suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale şi raportul dintre veniturile realizate pe cap de locuitor în UAT şi veniturile pe cap de locuitor la nivel de judeţ.
Cert este că, primăriile de la noi din judeţ mai au o speranţă, deoarece până la finalul anului vor mai fi cel puţin două rectificări bugetare.
