Poveştile ţesute în jurul Peşterii Bolii, ilustrate de un fost miner

Maximilian Gânju

Sorin Laurenţiu Vasile, la fel ca şi celebrul pictor petrilean Ilie Petru Birău, a muncit în mina de cărbune şi după pensionare şi-a putut îndeplini una dintre pasiuni: aceea de a cutreiera Valea Jiului cu aparatul de fotografiat. Minerul pensionar, tot din Petrila, este autorul mai multor fotoreportaje de poveste, subiectele fiind culese din fascinanta regiune a momârlanilor. Ultima şedinţă surprinsă pe peliculă este legată de Peştera Bolii, monumentul natural situat la ieşirea din Petroşani. Fotografiile de poveste vin să „îmbrace“ legendele ţesute în jurul peşterii.

Nălucile din Peştera Bolii
Se spune că în Peştera Bolii au fost ascunse care pline cu aur de către daci, comori care poartă blesteme şi năluci ce te duc prin labirinturi în stâncă. Bătrânii povestesc că în muntele în care apa a sculptat Peştera Bolii se găseşte o comoară ascunsă de daci, protejată de un crunt blestem. Nimeni nu ştie locul unde sute de care pline cu aur stau de mii de ani. Cei care le găsesc nu se mai întorc în lumea aceasta. Mitu este un localnic dornic de a spune legenda comorii din Peştera Bolii. „O… păi comoara există. Este aur acolo de cea mai bună calitate şi nimeni nu o găseşte. Tata povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casă pe Valea Arsului, a plecat după comoară. Voia să ia atât aur cât să-şi ia doi boi. Nălucile care o apără erau să-l omoare. A mers el împreună cu un aghiotant al lui şi după ce au tot căutat, au găsit locul unde este ascunsă comoara. Băiatul şi-a lăsat aghiotantul acolo, ca să ştie unde să se întoarcă şi s-a dus în cătun după ajutoare. La întoarcere n-a mai dat de aghiotant şi locul unde era comoara s-a schimbat. A mai găsit o coadă de topor lângă o cioată unde făcuse semn, să ştie să ia poteca până la comoară. Locul s-a tot schimbat şi nu mai ştia unde este. Abia după o săptămână a ajuns acasă bolnav şi înfometat”, povesteşte bătrânul.
Cei din cătunul de la Bolii spun că din moşi strămoşi li se povestea cum în peşteră sunt pasaje secrete, pereţii se deschid, iar dincolo de galeriile subterane se găsesc comorile ascunse de daci.
Peştera Bolii are o suprafaţă de 10 hectare şi este o rezervaţie naturală, intrarea fiind făcută pe sub o arcadă săpată în munte ce are înălţimea de 46 de metri. Obiectivul turistic se găseşte la câteva sute de metri de şoseaua Petroşani – Haţeg (DN 66), iar în 1928 a devenit prima peşteră din ţara noastră care a beneficiat de iluminat artificial.