Povestea femeii care, timp de 10 ani, și-a ascuns amantul în pod

Istoria crimei și a triunghiului amoros în care a fost implicată Dolly Oesterreich rămâne ciudată și sordidă chiar și azi, la un secol de la producerea evenimentelor.
Deși a avut un soț și, de-a lungul anilor, doi iubiți, Dolly Oesterreich a continuat să-și țină amantul secret ascuns în pod. Walburga „Dolly” Oesterreich era o gospodină de
33 de ani, căsătorită cu proprie­tarul unei fabrici de șorțuri din Milwaukee, SUA. Fred Oesterreich era un om de afaceri de succes și muncea foarte mult.

Totul a început cu mașina de cusut stricată
Dolly avea nevoie de atenție, însă Fred era prea ocupat sau prea beat ca să i-o ofere. Într-o zi din toamna anului 1913, Dolly a descoperit că ma­șina ei de cusut nu mai func­țio­na. L-a sunat pe Fred, care i-a spus că-i va trimite pe cineva s-o repare. Tânărul care a venit s-o repare era Otto Sanhuber, în vârstă de 17 ani, un adolescent care lucra la fabrică.
Când a sosit la domiciliul soților Oesterreich, Otto a fost întâmpinat de o Dolly ispititoare, purtând doar halat și ciorapi. Astfel început aven­tura bizară a celor doi, care avea să dureze un deceniu întreg. La în­ce­put, Otto și Dolly și-au consumat le­gătura în mare secret, întâlnindu-se prin hoteluri ca să întrețină relații amoroase. După o vreme, întâlnirile au devenit o povară și cei doi au în­ce­put să se vadă chiar la Dolly și Fred acasă. Însă, în curând, vecinii curioși au început să-și pună între­bări legate de străinul care vizita casa familiei Oesterreich în lipsa lui Fred. Pentru a-i liniști, Dolly le-a spus că Otto era fratele ei vitreg.

Pentru discreție, „fratele vitreg” s-a mutat în podul casei
După ce și-au dat seama că în­ce­pu­seră să atragă atenția, Dolly a de­cis că Otto ar trebui să se mute în po­dul casei ei. Astfel, nu mai avea să fie văzut atunci când intra sau ie­șea. Otto a renunțat la locul de mun­că de la fabrică și, cum nu avea fa­milie, a în­ceput să-și petreacă tot timpul în as­cunzătoare. Însă asta în­semna că tâ­nărul nu putea să pără­seas­că nicio­dată podul, căci risca să fie văzut.
Cei doi amanți și-au continuat relația timp de cinci ani. Așa că, în 1918, când Fred (tulburat de zgo­mo­tele tot mai ciudate pe care le auzea în prin casă) a informat-o pe Dolly că ar trebui să vândă casa și să se mute în Los Angeles, femeia s-a speriat. Totuși, a reușit să găsească o casă care avea pod și l-a trimis acolo din timp pe Otto, ca s-o aștepte. Viața celor trei a continuat astfel timp de alți patru ani, până pe 22 august 1922, când Otto i-a auzit pe Dolly și pe Fred certându-se. Amantul a dat buzna în camera în care se certau soții. Avea în mâini două arme. Fred l-a recunoscut pe fostul său angajat și a devenit excesiv de furios. Cei doi bărbați s-au luat la bătaie, iar pistoalele s-au descărcat.

A murit pe loc
Fred a fost împușcat și a murit pe loc, iar Otto și Dolly au intrat în panică. Otto a încuiat-o pe Dolly într-un dulap, aruncând cheia și ascunzându-se înapoi în pod.
Otto știa că vecinii aveau să cheme poliția și, astfel, Dolly avea un alibi: nu și-ar fi putut împușca soțul în timp ce era încuiată în dulap. Când polițiștii au ajuns la locul crimei, Dolly le-a spus că avusese loc un jaf și că hoțul îl împușcase pe Fred, luase niște obiecte de valoare și o încuiase în dulap înainte să plece. Polițiștii nu au crezut povestea, dar nu au putut dovedi că era o minciună, așa că au eliberat-o pe Dolly. Acum că era văduvă, Dolly s-a mutat într-o casă nouă și și-a continuat viața. Și-ar fi putut face publică relația cu Otto, permițându-i acestuia să ducă o viață normală. Totuși, nu a făcut-o. Între timp, Otto Sanhuber reușise să publice sub pseudonim câteva povestiri de ficțiune de slabă calitate și, cu banii primiți și-a cumpărat o mașină de scris pentru a continua să scrie. În schimb, Dolly și-a găsit un nou iubit, pe avocatul Herman Shapiro. Dar, la fel ca fostul soț al lui Dolly, Herman își petrecea mare parte din timp plecat, din cauza meseriei sale. Astfel a intrat în scenă Roy Klumb, un nou amant. Pe acesta, femeia l-a convins să se debaraseze de unul dintre pistoalele folosite de Otto pentru a-l împușca pe Fred. Klumb a aruncat pistolul într-un puț. Apoi, Dolly și-a convins un vecin să îngroape celălalt pistol în curtea lui.

Arestul și naivitatea avocatului Shapiro
După o vreme, Dolly s-a despărțit de Klumb, iar acesta, de supărare, a contactat poliția și a mărturisit ce a făcut. Pistolul a fost scos din puțul unde fusese aruncat, iar Dolly a fost arestată. Vecinul ei a dezgropat celălalt pistol și l-a dus la poliție. Dar oamenii legii nu au putut face legătura între arme și Dolly, deoarece armele se degradaseră între timp. În timp ce își aștepta procesul în închisoare, Dolly i-a cerut lui Shapiro să cumpere mâncare pentru Otto și să bată în tavanul din dormitor, ca să-i dea de știre că putea să iasă din ascunzătoare. Dolly a încercat să-l convingă pe Shapiro că Otto era „fratele ei rătăcitor”. Dar Otto, care nu mai avusese o conversație cu un bărbat de ani de zile, abia aștepta să vorbească despre aventura sa amoroasă și i-a spus lui Shapiro adevărul despre relația sa cu Dolly

Juriul nu a reușit să o condamne pe Dolly
Avocatul l-a dat pe Otto afară, iar „amantul din pod”, disperat, a fugit în Canada. Totuși, Shapiro a rămas cu Dolly. Ulterior, toate acuzațiile împotriva femeii au fost retrase. După șapte ani, relația lui Shapiro cu Dolly a luat sfârșit. Supărat, căutând să se răzbune pe Dolly, avocatul a spus poliției ceea ce știa despre uciderea lui Fred Oesterreich. Prin urmare, a fost emis un nou mandat de arestare pentru Dolly și, de data aceasta, și pentru Otto, care între timp revenise în SUA. Juriul l-a găsit pe Otto vinovat de ucidere din culpă, chiar și după ce apărarea a pledat că Dolly l-a transformat în „sclavul ei sexual”. Procesul a devenit cunoscut drept „Cazul omului-liliac”, deoarece Otto fusese ținut atâția ani izolat în pod, ca un liliac în peșteră. Însă termenul de prescripție a infracțiunii de ucidere din culpă trecuse, așa că Otto era de acum un om liber. Dolly a fost judecată pentru că ar fi plănuit comiterea crimei, dar a fost eliberată după ce juriul nu a putut ajunge la un consens. În 1936, acuzațiile au fost retrase. Dolly Oesterreich a murit în 1961, la vârsta de 80 de ani.