Pe ce aruncã banii Uniunea Europeanã

Nicolle Ebner

În timp ce primarilor din judeţul Hunedoara le sunt refuzate pe bandă rulantă proiectele cu finanţare externă de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural şi creştere a gradului de confort, Academia Română lansează luni, 6 iulie, proiectul european „Conservarea bio şi geodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile şi al creşterii economice şi sociale a zonei Ţara Haţegului – Retezat”.

„Să dea Dumnezeu să fie centru”
Primarii din Ţara Haţegului nu prea înţeleg cum va contribui la dezvoltarea durabilă a zonei reabilitarea, pe bani europeni, a conacului generalului Henri Mathias Berthelot, imobil ce va deveni „Centrul de Cercetări de Bio şi Geodiversitate şi Dezvoltarea Rurală Durabilă în zona Ţara Haţegului-Retezat”, ştiind cu toţii că Academia Română (cel mai mare proprietar din România de terenuri şi clădiri, după Biserică) mai are, în zonă, astfel de „centre” lăsate în voia sorţii. „Mă deranjează că noi ne rupem spatele muncind ca să atragem fonduri europene pentru mai binele comunităţilor, iar alţii primesc bani pentru renovarea unei clădiri. Să dea Dumnezeu să fie un centru, aşa cum spun ei”, declară primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş.

„Cu 20 de milioane de euro, fac din Haţeg o bijuterie”
Primăria Haţeg a depus proiecte realizate cu firme de consultanţă de renume, în valoare de aproape 20 de milioane de euro. „Sperăm să primim de la UE, un milion de euro pentru reabilitarea colegiului naţional din oraş, 10 milioane euro pentru reabilitarea străzilor urbane, şi alte milioane de euro pentru extinderea reţelei de iluminat public. Mai avem un proiect de patru milioane euro realizat împreună cu SC Apa Prod pentru continuarea programului SAMTID cu fonduri structurale. Sper să fie eligibile dar, din păcate, degeaba suntem noi, primarii, profesionişti, că birocraţia este în floare. Nu noi, primarii, suntem de vină că nu primim finanţări, ci sistemul birocratic stufos prin care ne războim între noi, românii, ca şi cum am fi cei mai mari duşmani”, mai spune primarul Timiş care menţionează că, în aceste vremuri de criză, mai im-
portantă este infrastructura şi viitorul oamenilor decât alte proiecte care deservesc un număr insignifiant de beneficiari.