Pădurea Căprioara este tăiată pentru salarii
Livia Botici
Peste 300 de copaci de la Pădurea Căprioara, din Deva, au fost puşi la pământ de angajaţii Ocolului Silvic din Simeria, care au în grijă „aurul verde“ din acea zonă. O parte din lemnul rezultat în urma acestei defrişări a fost scos la licitaţie, iar banii vor fi folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor ocolului silvic.
Localnicii sunt revoltaţi
Pe drumul care duce la cabanele turistice de la Pădurea Căprioara, un loc binecuvântat de natură cu un peisaj superb, aer curat şi cântecul păsărilor, a fost transformat, legal, de personalul Ocolului Silvic Simeria, într-o zonă halucinantă, în care sute de copaci stau doborâţi la pământ, aşteptând ca cineva să-i cumpere. Locuitorii zonei sunt de-a dreptul revoltaţi de situaţia creată. „Este incredibil ce se întâmplă aici! Chiar dacă este legal ceea ce se petrece, este o crimă, pentru că locul acesta este atât de frumos şi, uitaţi-vă, nu o să mai rămână nimic din el. Copacii aceştia erau sănătoşi, trebuia să îi lase în picioare. Totul se duce de râpă, pentru bani, oricine ar face orice. Este păcat, fiindcă aici avem o adevărată bogăţie a naturii”, spune domnul Mihai, un localnic.
Defrişări autorizate
La faţa locului, pe o porţiune de mai mult de un hectar, nu mai există decât câţiva arbori scăpaţi din calea drujbei. Restul, marcaţi de pădurar, conform legii, stau la pământ. O parte dintre ei stă întinsă pe marginea drumului, alta se află încă pe teren, alături de stivele de lemne mai subţiri, rezultate după tăierea ramurilor copacilor. „Pădurea aparţine statului român şi a fost dată Ocolului Silvic Simeria, care trebuie să aibă grijă de ea. Din câte observ, au fost tăiaţi arbori marcaţi, din speciile carpen, fag şi gorun. Ocolul Silvic Simeria este cel care face aceste tăieri”, spune agentul şef Florin Dan Miclea, de la Biroul de Combatere a Delictelor Silvice. Contactaţi de MESAGERUL HUNEDOREAN, reprezentanţii Ocolului Silvic Simeria susţin că au autorizaţie pentru exploatarea pădurii de la Căprioara. „Este vorba despre un parchet în exploatare, al Ocolului Silvic Simeria. S-au tăiat aceşti copaci, pentru că se va replanta gorun. Au fost doborâţi 346 de arbori şi aproape toţi au fost până acum câştigaţi la licitaţie de două societăţi comerciale, Geo Lemn Oradea şi, respectiv Tani Danona Hunedoara. Gândiţi-vă că noi, ocoalele silvice, nu primim nici un ban de la stat, situaţie în care trebuie să facem cumva să plătim salariile angajaţilor noştri. Banii de pe aceste lemne vor intra în contul Ocolului Silvic şi trebuie să-i administrăm cu cap”, a declarat Vladimir Luncan, şeful Ocolului Silvic Simeria. Singura întrebare rămâne dacă, pentru aceşti bani, merită ca o pădure veche de zeci de ani să fie distrusă?
PACAT CA S-A DEFRISAT PADUREA IN MASA,CRED CA TREBUIAU DEFRISATI NUMAI COPACII BATRANI SI BOLNAVI.COPACII TINERI SI SANATOSI TREBUIAU LASATI ATAT PENTRU REGENERAREA PADURII CAT SI PENTRU
MENTINEREA SOLULUI CARE PE UNELE LOCURI FUGE. PE VIITOR ESTE BINE SA SE TINA CONT DE ACESTE ASPECTE,NU NUMAI BANII SUNT TOTUL PE PAMANT.
In atentia primarilor nostri inconstienti,lacomi si cointeresati in “minarelile forestiere”care conduc la distrugerea calitatii vietii in zona in care traim.Ii invit sa citeasca sinteza unui raport al ONU,dupa cum poate fiecare,iar daca nu stiu sau nu inteleg sa ceara ajutor colegilor sau subordonatilor mai luminati.Atrag atentia ca Achim Steiner nu este “liberal”,cum ar sari repede Ile sau Buhaiescu sa spuna,ci un aparator al vietii pe Pamint aflat intr-o inalta pozitie oficiala.Le propun “edililor”de la E la W (draglinei de pe Jiet Paducel,lui Ridzi care poate vrea sa-i lase o lume in care se poate trai fiului sau,lui Ile care nu mai vede padurea,cica din cauza copacilor,lui Raz-merita care rade tot ce-apuca,lui Buha care ar asfalta si Vf. Peleaga,dar nu-l ajuta Basescu, sa se intilneasca in cadrul unui cenaclu in care sa le citeasca cineva raportul complet.Am uitat de Bot Gros,care poa’sa vina si pe jos,ca-i mai sanatos. ASADAR SINTEZA : “Un raport foarte elaborat al ONU atrage atentia ca, pe termen mediu si lung, distrugerea biodiversitatii si a ecosistemelor are un impact negativ major inclusiv asupra economiilor diverselor tari.
Raportul, numit Global Biodiversity Outlook (GBO-3), trage un elocvent semnal de alarma: o parte a ecosistemelor Terrei vor ajunge, in curand, intr-un punct-limita, in care vor deveni inutile pentru omenire. Aceste puncte-limita includ defrisarile masive, secarea raurilor si inmultirea necontrolata a algelor sau moartea masiva a recifelor de corali.
Luna trecuta, expertii si oamenii de stiinta de la ONU au confirmat deja ca guvernele nu-si vor indeplini misiunea asumata la Summit-ul pentru Biodiversitate de la Copenhaga si alte intalniri si conferinte la nivel inalt, de a stopa distrugerea galopanta a biodiversitatii incepand cu acest an.
« Continuam sa pierdem biodiversitatea Pamantului intr-un ritm galopant pe care nu l-am mai avut niciodata in istorie – rata de extinctie este de 1.000 de ori mai mare decat tot ceea ce am cunoscut vreodata », atrage atentia profesorul Ahmed Djoglat, secretarul executiv al Conventiei ONU pentru Diversitate Biologica. De exemplu, vertebratele – grupul care include mamifere, reptile, pasari, amfibiene si pesti – a scazut cu o treime intre 1970 si 2006.
Niciunul dintre obiectivele pentru 2010, asumate de guvernele lumii la Summitul de la Johannesburg, din 2002, nu a fost indeplinit. Astfel, ONU atrage atentia ca nu s-au luat masurile necesare pentru a stopa rata degradarii si pierderii habitatelor, pentru a proteja cel putin 10% dintre regiunile ecologice virgine ale Pamantului, pentru a controla inmultirea speciilor invazive sau pentru a impiedica comertul sa distruga specii aflate pe cale de disparitie.
In vreme ce in unele regiuni s-au facut progrese, la nivel global are loc un adevarat dezastru – 21% dintre toate mamiferele cunoscute, 30% dintre amfibieni, 12% dintre pasari si 27% dintre recifele de corali sunt amenintate cu disparitia.
Iar ONU atrage atentia ca relatia dintre degradarea constanta a naturii si mersul economiilor nationale este una directa si cuantificabila. In raport se arata ca defrisarile anuale ale padurilor provoaca, de fapt, o pierdere incredibila de 5 trilioane de dolari.
« Multe guverne sunt oarbe, nu sunt in stare sa vada imensa valoare a biodiversitatii », atrage atentia Achim Steiner, director executiv al Programului pentru Mediu din cadru ONU. « Unii au fabricat iluzia ca, intr-un fel, am fi in stare sa supravietuim fara biodiversitate, sau ca biodiversitatea este o componenta periferica a lumii noastre contemporane. Adevarul este ca, pe o planeta care tinde sa aiba peste 9 miliarde de oameni pana in 2050, avem nevoie de ea mai mult ca oricand. » incheie Steiner.”
Sursa: BBC ASADAR FRATI SIMERIENI INTRU SUFERINTA NU SINTETI SINGURII BLESTEMATI.”GUVERNE OARBE” SINT PESTE TOT.VALEA JIULUI STIE SI SUFERA.
Este o crima la adresa devenilor, in ultimii ani au fost taiati ciresi in proportie de 90% (materie prima deosebit de valoroasa si cautata pe piata)din zona Devei.Organele de drept trebuie sa se auto sesizeze. De 15 ani nu s-a facut nici un tratament de preventiv de protejare a padurii.Ce sa mai vorbim de stropire impotriva tantarilor.
Organele de cercetare penala trebuie sa dispuna verificarea cantitatilor de masa lemnoasa taiata legal sau ilegal din zona Devei, deasemenea este necesar verificarea pe parte financiara a venitului obtinut in urma acestor taieri masive, pentru ca peste jumatate din masa lemnoasa taiata a luat calea vanzarilor de catre persoane fara a se elibera vreo chitanta. In sfarsit Directia Silvica ar trebui obligata sa ia masuri urgente de reampadurire a zonei pe cheltuiala sa intrucat Deva este un municipiu care nici pe departe nu respecta Normele Europene privind Zonele Verzi.
Are pre multi banii deaia nu poate sa plateasca bani angajatiilor ..Traim in Romania , dar ar trebui sa se faca dreptate .Pentru fapta lui trebuie sa plateasca !