Organizatorii primei greve anticomuniste ar putea primi statutul de revoluţionari

Maximilian Gânju

O iniţiativă legislativă, aparţinând senatorului (PMP) Haralambie Vochiţoiu, a primit toate avizele şi girul senatorilor, iar peste câteva zile va fi supusă dezbaterii finale în Camera Deputaţilor. Dacă va primi votul deputaţilor, proiectul ”Lupeni 77” va deveni lege, iar cei care au luat parte la prima mişcare anticomunistă din România vor primi recunoaşterea oficială.
”Momentul Lupeni 77 este o mişcare anticomunistă foarte importantă. Aşadar, această mişcare de revoltă a minerilor din Valea Jiului, de la Lupeni, din anul 1977, trebuie să fie pusă acolo unde îi este locul şi să nu se mai vorbească despre ea ca de o simplă grevă cu caracter social, sau de nişte simple revendicări pe linie de minerit, or, mai ştiu eu ce. Sunt dovezi clare că vorbim de prima zguduire din temelii a regimului comunist şi totalitarist din România, într-o vreme când puţini din tot spaţiul comunist european aveau curajul. Proiectul va fi pus, luni, în dezbaterea finală la Camera Deputaţilor şi eu sunt optimist. Eu spun că va trece, are aviz favorabil, iar minerii care au avut curaj să se răzvrătească împotriva regimului totalitar vor avea acelaşi statut ca şi revoluţionarii”, a declarat senatorul Haralambie Vochiţoiu.
La elaborarea acestui proiect de lege, senatorul din Valea Jiului a avut întâlniri cu minerii de la Lupeni care au luat parte la protestele ce l-au obligat pe Nicolae Ceauşescu să vină în Valea Jiului. Greva minerilor de Lupeni a început pe 1 august 1977 şi a fost încheiată pe 3 august 1977. Greviştii au fost conduşi de câţiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre şi Gheorghe Maniliuc.
În Valea Jiului au fost trimişi, să discute cu minerii, secretarul CC al PCR – Ilie Verdeţ -Gheorghe Pană – preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministrul Muncii, dar  şi  Constantin Băbălău, ministrul Minelor, Petrolului şi Geologiei. Acestora li s-au alăturat reprezentanţi locali ai PCR, în special Clement Negruţ, primarul şi primul-secretar de partid din Petroşani. Ortacii refuză să discute cu ei şi-i sechestrează în ghereta de la poarta Minei Lupeni, cerând să vină la Lupeni Nicolae Ceauşescu, care tocmai se pregătea să plece într-o vizită peste hotare. Cum greviştii n-au cedat, cerând să vorbească doar cu Ceauşescu, acesta a capitulat în faţa greviştilor şi a venit la Lupeni, unde le-a promis greviştilor le îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, fiind de acord să îndeplinească toate solicitările minerilor cuprinse într-o listă de opt puncte.  În mare măsură, Ceauşescu s-a ţinut de cuvânt, dar ulterior, cel puţin 600 de grevişti au fost interogaţi la sediul Securităţii din Petroşani şi maltrataţi repetat. Au fost întocmite 150 de dosare, şi în urma proceselor au fost internaţi la psihiatrie 50 de protestatari, iar 15 grevişti au ajuns în închisoare. Alţi 300 de grevişti, împreună cu familiile lor, au fost împrăştiaţi prin ţară.